|
Ierta [ ier-ta ] VEZI SINONIME PENTRU ierta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se ierta ma iert în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se ierta ma iert din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a ierta (forma la infinitiv) A ierta conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTÁ, iert, verb I. tranzitiv 1. (Complementul indică o persoană vinovată) A scuti de o pedeapsă, a ridica pedeapsa, a nu pedepsi, a nu mai considera vinovat. Iartă-mâ de ce am făcut! RETEGANUL, P. II 30. Scorpia se rugă cu lacrămi ca să o ierte. ISPIRESCU, L. 6. Nu verb reflexiv:eau să te iert pînă nu-i face ce ți-oi zice eu. ALECSANDRI, T. I 48. Mă iartă, tată, că n-oi mai zice așa. DRĂGHICI, R. 63. • Expresia: A-l ierta (pe cineva) dumnezeu = a i se sfîrși cuiva suferințele, a muri (după o boală grea). Dumnezeu să-l ierte, spun cei evlavioși cînd vorbesc despre un mort. De-o fi murit, Să-l ierte dumnezeu. COȘBUC, P. I 230. Bărbatu-mieu – dumnezeu să-l ierte – nu s-a putut plînge că l-am înșelat. CREANGĂ, P. 4. Doamne iartă-mă, spune cel căruia i-a scăpat (sau era să-i scape) o vorbă necuviincioasă. Aice-i? Unde, doamne iartă-mă, să fie? ALECSANDRI, T. I 381. ♦ (Construit cu dativul; complementul direct indică vina săvîrșită) A trece cu vederea. Nu-ți mai iert nimic. SAHIA, N. 78. Că te-am zărit e a mea vină Și vecinic n-o să mi-o mai iert. EMINESCU, O. I 118. ♦ A scuza. De-i avea verb reflexiv:eme să te duci... bine-de-bine, iară de nu, să te ierte. CREANGĂ, P. 169. Mă iertați, domnul meu, că sînt cam bolnavă și nu pot [cînta]. ALECSANDRI, T. 876. Dar aud chemîndu-mă. Mă iertați, mă rog. NEGRUZZI, S. I 40. • locuțiune adjectiv De neiertat = care nu poate fi scuzat; condamnabil. O greșeală de neiertat. • Expresia: Ba să mă ierți, formulă cu care contrazici pe cineva; nici vorbă. 2. (Subiectul este o persoană sau o situație, o stare, o împrejurare; urmat de determinări exprimate printr-o propoziție cu verbul la conjunctiv) A îngădui, a permite, a lăsa, a da voie. De m-a ierta verb reflexiv:emea să pot veni și eu mai pe urmă, bine. CREANGĂ, P. 169. Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături! EMINESCU, O. I 87. Iartă-mă să adaog verb reflexiv:eo două-trei cuvinte! ODOBESCU, S. III 32. (Determinarea, exprimată în propoziția anterioară, nu se mai repetă) Ar verb reflexiv:ea să fugă, dar inima n-o iartă. ALECSANDRI, P. A. 180. • (Regional, construit cu dativul) Iartă-mi să caut un jugastru și să-mi fac din inima lui un dop. SBIERA, P. 36. • impersonal (Construit cu dativul, uneori determinarea este o propoziție cu verbul la infinitiv) Nu-ți e iertat să vorbești. EMINESCU, N. 82. Doresc tare mult să-mi fie iertat a mă așeza în Moldova, pe vară încai; căci iernele trebuie să le petrec într-o climă mai caldă. GHICA, A. 608. • (Regional) Nu-i iertat = nu-i permis, e interzis, e oprit. 3. (Complementul indică o persoană) A scuti, a dispensa de o obligație. El tot nu mă iartă de dobînzi. Îi muncesc vara, îi cînt toamna; nu mă mai pot plăti. SADOVEANU, M. C. 188. Să ierți feciorul meu de la oaste. RETEGANUL, P. III 8. • (Glumeț) Mă uit înapoi cu coada ochiului și nu mai văd pe coate-goale. Mai mergem ce mai mergem, mă uit iar... mă iertase. CARAGIALE, O. I 46. • (Complementul indică obligația) Din zestre că-i mai ierta, Din cerut îi mai lăsa. TEODORESCU, P. P. 88. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTÁ, iert, verb I. tranzitiv 1. A scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greșeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva. • Expresia: A-l ierta (pe cineva) Dumnezeu = a muri (după o boală grea). Dumnezeu să-l ierte, spun cei evlavioși când vorbesc despre un mort. Doamne, iartă-mă! spune cel căruia i-a scăpat (sau era să-i scape) o vorbă nepotrivită, necuviincioasă. ♦ A scuza. • locuțiune adjectiv De neiertat = condamnabil. • Expresia: Ba să mă ierți!, formulă cu care contrazici pe cineva; nici vorbă! 2. A scuti, a dispensa pe cineva de o obligație. 3. (popular și fam.) A îngădui, a permite, a da voie să... • Expresia: (regional) Nu-i iertat = este interzis. – latina libertare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTÁ, iert, verb I. tranzitiv 1. A scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greșeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva. • Expresia: A-l ierta (pe cineva) Dumnezeu = a muri (după o boală grea). Dumnezeu să-l ierte, spun cei evlavioși când vorbesc despre un mort. Doamne, iartă-mă! spune cel căruia i-a scăpat (sau era să-i scape) o vorbă nepotrivită, necuviincioasă. ♦ A scuza. • locuțiune adjectiv De neiertat = condamnabil. • Expresia: Ba să mă ierți!, formulă cu care contrazici pe cineva; nici vorbă! 2. A scuti, a dispensa pe cineva de o obligație. 3. (popular și fam.) A permite, a da voie să... • Expresia: (regional) Nu-i iertat = este interzis. – latina libertare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTA verb 1. a absolvi, a cruța, a scuti, (învechit) a milui, a pardona, a slobozi. (A ierta de o pedeapsă, de o obligație.) 2. (termen bisericesc) a dezlega. (Preotul îl ierta de păcate.) 3. (regional) a îngădui, (învechit) a lăsa, a șterge, a trece. (A ierta păcatele, fărădelegile cuiva.) 4. a scuza. (Vă rog să mă ierta pentru o clipă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE IERTA mă iert: A SE IERTÁ mă iert intranzitiv popular 1) A-și lua rămas bun (unul cu altul). 2) A se despărți pentru totdeauna de cineva care a murit sau care e pe moarte. /<lat. libertare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ierta: iertá verb (silabe ier-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu iert, persoana a treia singular: el / ea și plural iártă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru IERTA: IERTÁ verb vezi elibera, libera, salva, scăpa, scoate. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ierta: ierta verb vezi ELIBERA. LIBERA. SALVA. SCĂPA. SCOATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ierta: iertá (a ierta) verb, indicativ prezent 3 iártă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE IERTA MA IERT' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ierta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ierta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A ierta de o pedeapsă, de o obligație. Preotul îl ierta de păcate. A ierta păcatele, fărădelegile cuiva. Vă rog să mă ierta pentru o clipă. Preotul îl ierta de păcate. A ierta păcatele, fărădelegile cuiva. Iertá a ierta verb, indicativ prezent 3 iártă. |
GRAMATICA cuvântului ierta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ierta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ierta poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ierta? Vezi cuvântul ierta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ierta?[ ier-ta ] Se pare că cuvântul ierta are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ierta Inţelegi mai uşor cuvântul ierta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A-l ierta pe cineva dumnezeu = a i se sfîrși cuiva suferințele, a muri după o boală grea locuțiune adjectiv De neiertat = care nu poate fi scuzat; condamnabil Regional Nu-i iertat = nu-i permis, e interzis, e oprit A-l ierta pe cineva Dumnezeu = a muri după o boală grea locuțiune adjectiv De neiertat = condamnabil regional Nu-i iertat = este interzis A-l ierta pe cineva Dumnezeu = a muri după o boală grea locuțiune adjectiv De neiertat = condamnabil regional Nu-i iertat = este interzis |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ierta |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Glandă mamară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|