 | as |
|
| Domina [ do-mi-na ] VEZI SINONIME PENTRU domina PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se domina ma domin în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se domina ma domin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a domina (forma la infinitiv) A domina conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DOMINA: DOMINÁ, domín, verb I. 1. tranzitiv (Despre oameni) A ține sub influența sau sub stăpînirea sa; a stăpîni. vezi copleși. Radu continuă... dominînd-o prin excesul lui de furie. CAMIL PETRESCU, T. II 160. Oricît de spart și de puternic ar fi fost glasul cu care Stanca-roiba încerca să-și domine vecinele... totul se pierdea în murmurul de stup uriaș al străzii. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 41. • figurat Întreaga noapte e dominată... de cintecul neîntrerupt și teluric al milioanelor de greieri, dezlănțuiți. BOGZA, C. O. 397. • (Despre idei, sentimente etc.) Concepția care a dominat celelalte lucrări dramatice ni s-a părut greșită. CAMIL PETRESCU, T. III 515. Și turcii-l vor duce cu dînșii-n cetate Și sclav ca să fie va fi destinat, Și pînă ce-n pieptu-i un suflet va bate De-un dor ce abate Va fi dominat. MACEDONSKI, O. I 15. • intranzitiv figurat Tot izvoru-i de cristal, Căci pe lume-acum domină Iarna cu-orizonturi mari. ALECSANDRI, O. 221. ♦ reflexiv A se stăpîni, a se reține, a nu-și da pe față sentimentele. E unul din acei impulsivi permanenți care știu să se domine perfect. CAMIL PETRESCU, T. III 19. 2. tranzitiv figurat (Despre o înălțime, o clădire, despre oameni etc.) A întrece prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se ridica, a se înălța deasupra tuturor. Hăsmașul Mare continuă să fie aceeași enormă masă de cremene, dominînd lumea dinspre miazănoapte. BOGZA, C. O. 154. Acea zidire înfășurată încă în feșele schelelor... părea și mai mare, dominînd toată mahalaua. GHICA, S. 152. • intranzitiv (Rar) Acropolis este în vîrful unei stînci, care domină peste oraș. BOLINTINEANU, O. 306. 3. intranzitiv A se impune prin număr sau prin intensitate; a predomina, a prevala. Pe alocurea, cicoarea domină puternic. IBRĂILEANU, A. 47. – prezent industrie și: (învechit) dominez (GHEREA, ST. Hristos III 166, IONESCU-RION, C. 75). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DOMINA: DOMINÁ, domín, verb I. 1. tranzitiv (Despre oameni, idei, concepții etc.) A ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa; a stăpâni. ♦ reflexiv A reuși să nu-și dea pe față sentimentele, gândurile etc. a se reține, a se stăpâni. 2. tranzitiv și intranzitiv A întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se înălța deasupra tuturor. 3. intranzitiv și tranzitiv A se impune prin număr sau prin intensitate; a predomina, a prevala. ♦ tranzitiv A se dovedi net superior adversarului (într-o competiție sportivă). – Din limba franceza dominer, latina dominari. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DOMINA: DOMINÁ, domín, verb I. 1. tranzitiv A ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa; a stăpâni. ♦ reflexiv A nu-și da pe față sentimentele, gândurile etc.; a se reține, a se stăpâni. 2. tranzitiv și intranzitiv A întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se înălța deasupra tuturor. 3. intranzitiv și tranzitiv A se impune prin număr sau prin intensitate; a predomina, a prevala. ♦ tranzitiv A se dovedi net superior adversarului (într-o întrecere sportivă). – Din limba franceza dominer, latina dominari. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOMINA: DOMINA verb 1. a stăpîni, a trona. (domina pesle întreaga împărăție.) 2. a controla, a stăpîni. (domina spațiul aerian.) 3. a stăpîni, a subjuga, (figurat) a robi. (Pasiunea îl domina.) 4. a înfrîna, a învinge, a stăpîni. (Și-a domina durerea.) 5. a se abține, a se înfrîna, a se opri, a răbda, a se reține, a se stăpîni. (Nu s-a putut domina să nu-i spună.) 6. a absorbi, a preocupa, a stăpîni. (Îl domina această problemă.) 7. a predomina, a prevala, (învechit) a predomni. (Optimismul domina la el asupra pesimismului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru domina: dominá [Atestat: GHICA, S. 152 / prezentul indicativ: dómin, (rar) dominanéz / Etimologie: franceza dominer, lat dominari] 1 vi (despre oameni, idei, concepții etc.) A ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa. 2 verb reflexiv: A reuși să nu-și dea pe față sentimentele, gândurile Si: a se reține, a se stăpâni. 3-4 vti A întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare. 5-6 vti A se impune prin număr, intensitate sau putere. 7 verb tranzitiv: A se dovedi net superior adversarului (într-o întrecere sportivă). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DOMINA: DOMINÁ verb I. 1. trecut A ține sub influența sa; a stăpâni în mod absolut. ♦ reflexiv A se stăpâni, a se reține. 2. trecut (figurat) A fi mai ridicat decât locurile înconjurătoare, a întrece. 3. intr. A se impune, a predomina. [P.i. dómin și -nez. / < limba franceza dominer, italiana latina dominari]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DOMINA: DOMINÁ verb I. trecut 1. a ține sub influența sa; a stăpâni în mod absolut. 2. (figurat) a fi mai ridicat decât locurile înconjurătoare, a întrece. II. reflexiv a se stăpâni, a se reține. III. intr. a se impune, a predomina. (< limba franceza dominer, latina dominari) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru domina: dominá (domín, dominát), verb – A stăpîni. latina dominari (secolul XIX), limba franceza dominer. – derivat domeniu, substantiv neutru, din limba franceza domaine; domenial, adjectiv; dominant, adjectiv; dominator, adjectiv; dominați(un)e, substantiv feminin; predomina, verb, din limba franceza Forme diferite ale cuvantului domina: domín dominá Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE DOMINA mă domin: A SE DOMINÁ mă domín intranzitiv A-și înfrâna pornirile; a se stăpâni; a se reține; a se controla. /<fr. dominer, latina dominari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru domina: dominá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu domín, persoana a treia singular: el / ea și plural domínă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru domina: dominá (a domina) verb, indicativ prezent 3 domínă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE DOMINA MA DOMIN' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL domina Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului domina dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Domina pesle întreaga împărăție. Domina spațiul aerian. Pasiunea îl domina. Și-a domina durerea. Nu s-a putut domina să nu-i spună. Îl domina această problemă. Optimismul domina la el asupra pesimismului. 152 / prezentul indicativ: dómin, rar dominanéz / Etimologie: franceza dominer, lat dominari] 1 vi despre oameni, idei, concepții etc. Nu s-a putut domina să nu-i spună. Dominá a domina verb, indicativ prezent 3 domínă. |
GRAMATICA cuvântului domina? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului domina. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul domina poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE domina? Vezi cuvântul domina desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul domina?[ do-mi-na ] Se pare că cuvântul domina are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL domina |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Celule somatice?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul domina se conjugă: ei ele domínă
