eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a se disculpa ma disculp


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Disculpa [ dis-cul-pa ]
VEZI SINONIME PENTRU disculpa PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a se disculpa ma disculp în mai multe dicționare

Definițiile pentru a se disculpa ma disculp din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a disculpa
Verbul: a disculpa (forma la infinitiv)
A disculpa conjugat la timpul prezent:
  • eu disculp
  • tu disculpi
  • el ea disculpă
  • noi disculpăm
  • voi disculpați
  • ei ele disculpă
VEZI VERBUL a disculpa CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISCULPA:
DISCULPA verb a (se) apăra, a (se) dezvinovăți, a (se) justifica, a (se) scuza, (rar) a (se) dezvinui, (învechit și regional) a (se) cura, (învechit) a (se) îndreptăți, a (se) mîntui. (Nu te mai disculpa atîta, doar nu ești vinovat!)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DISCULPA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISCULPA:
DISCULPÁ, discúlp, verb

I. reflexiv A se dezvinovăți, a se scoate din culpă.
       • tranzitiv (Rar) Fără d-a încerca să-l disculpăm, să deplîngem totuși acea tristă stare de lucruri. ODOBESCU, S. I 321.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

disculpa
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disculpa:
disculpá [Atestat: NEGULICI / V: (înv) desdisculpa / prezentul indicativ: discúlp, (rar) disculpapéz / Etimologie: franceza disculper] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: (Liv) A (se) dezvinovăți. 3 verb tranzitiv: (Jur) A decide că un acuzat nu e vinovat (și a-l scoate din cauză).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DISCULPA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISCULPA:
DISCULPÁ, discúlp, verb

I. tranzitiv și reflexiv (livresc) A (se) dezvinovăți.
♦ tranzitiv A recunoaște că un acuzat nu este vinovat (și a-l scoate din cauză).

– Din limba franceza disculper.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DISCULPA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISCULPA:
DISCULPÁ, discúlp, verb

I. tranzitiv și reflexiv (livresc) A (se) dezvinovăți.
♦ tranzitiv A recunoaște că un acuzat nu este vinovat (și a-l scoate din cauză).

– Din limba franceza disculper.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

A SE DISCULPA mă disculp
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE DISCULPA mă disculp:
A SE DISCULPÁ mă discúlp intranzitiv A-și demonstra nevinovăția; a se dezvinovăți; a se dezvinui; a se justifica. /<fr. disculper
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DISCULPA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISCULPA:
DISCULPÁ verb

I. trecut, reflexiv A (se) dezvinovăți, a se justifica. [P.i. discúlp, 3,6 -pă. / < limba franceza disculper].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

disculpă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disculpă:
discúlpă substantiv feminin [Atestat: CĂLINESCU,

I. 392 / Plural: disculpape / Etimologie: it discolpa] (Itm; rar) 1 Dezvinovățire. 2 Nevinovăție.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

disculpa
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru disculpa:
disculpá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu discúlp, persoana a treia singular: el / ea și plural discúlpă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural discúlpe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DISCULPA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISCULPA:
DISCULPÁ verb trecut, reflexiv a (se) dezvinovăți, a (se) justifica. (< limba franceza disculper)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DISCULPĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISCULPĂ:
DISCÚLPĂ substantiv feminin (Italienism) Dezvinovățire; lipsă de vină. [< italiana discolpa].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DISCULPĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISCULPĂ:
DISCÚLPĂ substantiv feminin dezvinovățire. (< italiana discolpa)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

disculpa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru disculpa:
disculpá (a disculpa) (livresc) verb, indicativ prezent 3 discúlpă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

disculpă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru disculpă:
discúlpă substantiv feminin, plural discúlpe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A SE DISCULPA MA DISCULP'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL disculpă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului disculpă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Nu te mai disculpă atîta, doar nu ești vinovat!.
Disculpá [Atestat: NEGULICI / V: înv desdisculpă / prezentul indicativ: discúlp, rar disculpăpéz / Etimologie: franceza disculper] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: Liv A se dezvinovăți.
392 / Plural: disculpăpe / Etimologie: it discolpa] Itm; rar 1 Dezvinovățire.
Disculpá a disculpă livresc verb, indicativ prezent 3 discúlpă.

GRAMATICA cuvântului disculpă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului disculpă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul disculpă poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul disculpă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul disculpa se conjugă: ei ele discúlpă
  • group icon La plural substantivul disculpă are forma: discúlpe

CUM DESPART ÎN SILABE disculpa?
Vezi cuvântul disculpa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul disculpa?
[ dis-cul-pa ]
Se pare că cuvântul disculpa are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL disculpă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A înțelege pe cineva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
număr natural care nu admite alți divizori decât pe 1 și pe el însuși; materie prim2-ă
literă tipografică cu conturul mai plin decât al literelor obișnuite; literă grasă
a a pricepe ce spune cineva; b a pricepe și a aproba cauzele comportării cuiva
a se învoi; de comun acord
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app