|
A se dezagrega [ a se de-za-gre-ga ] VEZI SINONIME PENTRU a se dezagrega PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se dezagrega în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se dezagrega din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a dezagrega (forma la infinitiv) A dezagrega conjugat la timpul prezent:
|
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE DEZAGREGA: A SE DEZAGREGÁ persoană 3 se dezagrégă intranzitiv 1) (despre corpuri) A se separa în elementele constitutive; a se descompune; a se disocia; a se dezasambla; a se desface. 2) (despre nuclee acomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice; a se dezintegra. 3) (despre comunități) A-și pierde coeziunea internă; a se dezmembra; a se dezarticula; a se descompune; a se destrăma; a se dezbina. 4) (despre roci) A se distruge sub acțiunea factorilor externi. /<fr. désagréger Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezagrega: dezagregá [Atestat: COSTINESCU / V: (înv) dizgdezagrega / S și: (înv) desadezagrega / prezentul indicativ: 3 dezagregarégă / Etimologie: franceza désagreger] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: (despre corpuri, mai ales despre roci) A (se) desface în părțile constitutive prin acțiunea factorilor externi (chimici și fizici). 3 verb reflexiv: (Rar; despre alimente) A se altera. 4-5 verb tranzitiv, reflexiv: (Imp; despre nucleele atomice) A (se) dezintegra. 6-7 verb tranzitiv, reflexiv: (Îvr; îf dizgrega; despre raze de lumină) A (se) dispersa. 8-9 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) A face să piardă (sau a pierde) parțial sau total coeziunea. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZAGREGA: DEZAGREGÁ, persoană 3 dezagrégă, verb I. reflexiv (Despre corpuri) A se desface în părțile lui constitutive. vezi descompune. Rocile se dezagregă. • tranzitiv Schimbările atmosferice succesive dezagregă rocile. ♦ figurat (Despre o comunitate) A-și pierde coeziunea. – prezent industrie persoană 3 și: dezagreghează. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZAGREGA: DEZAGREGÁ, persoană 3 dezagrégă, verb I. reflexiv (Despre corpuri) A se desface în părțile constitutive. ♦ (Despre nucleul atomic al unui element; impropriu) A se dezintegra. ♦ figurat (Despre o comunitate) A-și pierde cu totul coeziunea. – După limba franceza désagréger. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZAGREGA: DEZAGREGÁ, persoană 3 dezagrégă, verb I. reflexiv (Despre corpuri) A se desface în părțile constitutive. ♦ (Despre nucleul atomic al unui element; impropriu) A se dezintegra. ♦ figurat (Despre o comunitate) A-și pierde cu totul coeziunea. – După limba franceza désagréger. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZAGREGA: DEZAGREGÁ verb I. trecut, reflexiv 1. (Despre corpuri) A (se) desface în părțile lui constitutive. 2. (figurat) A-și pierde sau a face să-și piardă unitatea, coeziunea. [P.i. dezagrég, 3,6 -gă și -ghează. / conform limba franceza désagréger]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZAGREGA: DEZAGREGÁ verb trecut, reflexiv 1. (despre corpuri) a (se) desface în părțile constitutive. • (despre nuclee atomice) a (se) dezintegra. 2. (figurat) a (se) descompune, a (se) dizolva, a (se) împrăștia. (< limba franceza désagréger) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezagrega: dezagregá verb (silabe -gre-; mf. dez-), indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural dezagrégă/dezagregheáză; gerunziu dezagregând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezagrega: !dezagregá (a se dezagrega) (de-za-gre-/dez-a-) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se dezagrégă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZAGREGA: DEZAGREGA verb a (se) dezintegra. (Un corp care s-a dezagrega.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE DEZAGREGA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEZAGREGA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dezagrega dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dezagregá [Atestat: COSTINESCU / V: înv dizgdezagrega / S și: înv desadezagrega / prezentul indicativ: 3 dezagregarégă / Etimologie: franceza désagreger] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: despre corpuri, mai ales despre roci A se desface în părțile constitutive prin acțiunea factorilor externi chimici și fizici. !dezagregá a se dezagrega de-za-gre-/dez-a- verb reflexiv, indicativ prezent 3 se dezagrégă. Un corp care s-a dezagrega. |
GRAMATICA cuvântului DEZAGREGA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dezagrega. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEZAGREGA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE a se dezagrega? Vezi cuvântul a se dezagrega desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul a se dezagrega?[ a se de-za-gre-ga ] Se pare că cuvântul a se dezagrega are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEZAGREGA |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vocabular de bază sau fundamental?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|