 | as |
|
| Desperechea [ des-pe-re-chea ] VEZI SINONIME PENTRU desperechea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se desperechea ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se desperechea ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a desperechea (forma la infinitiv) A desperechea conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESPERECHEA: DESPERECHEÁ, desperechez, verb I. tranzitiv 1. A despărți, a desface, a dezbina două elemente, două lucruri, două ființe care formează împreună o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri de același fel; a descompleta. • (Cu privire la bani; rar) Înadins nu și-a desperecheat cele patru mii de lei. C. PETRESCU, C. vezi 29. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPERECHEA: DESPERECHEÁ, desperechez, verb I. tranzitiv 1. A despărți, a desface două elemente, lucruri, ființe etc. care formează o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate; a descompleta. – prefix des- + [îm]perechea. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPERECHEA: DESPERECHEÁ, desperechez, verb I. tranzitiv 1. A despărți, a desface două elemente, lucruri, ființe etc. care formează o pereche. 2. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate; a descompleta. – Des1- + [îm]perechea. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desperechea: desperechea verb tranzitiv: [Atestat: PONTBRIANT, despre / prezentul indicativ: desperecheachéz / Etimologie: des- + (îm)perechea] 1 A face două obiecte de același fel să nu mai formeze o pereche Si: a despărți. 2 (Pex) A descompleta un număr de lucruri care formează o serie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desperechea: desperecheá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu desperechéz, persoana a treia singular: el / ea și plural desperecheáză, persoana întâi plural: noi desperechém; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural desperechéze; gerunziu desperechínd; participiu desperecheát Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desperechea: desperecheá (a desperechea) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu desperechéz, 3 desperecheáză, persoana întâi plural: noi desperechém; conjunctiv prezent 3 să desperechéze; gerunziu desperechínd; participiu desperecheát Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE DESPERECHEA mă: A SE DESPERECHEÁ mă a se desperechea maéz intranzitiv 1) A înceta de a mai forma o pereche; a-și pierde perechea. 2) A deveni incomplet; a se descompleta. /des- + a [îm]perechea Forme diferite ale cuvantului a se desperechea ma: a se desperechea maéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPERECHEA: DESPERECHEA verb a (se) descompleta. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE DESPERECHEA MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DESPERECHEA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desperechea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Desperechea verb tranzitiv: [Atestat: PONTBRIANT, despre / prezentul indicativ: desperecheachéz / Etimologie: des- + împerechea] 1 A face două obiecte de același fel să nu mai formeze o pereche Si: a despărți. Desperecheá a desperechea verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu desperechéz, 3 desperecheáză, persoana întâi plural: noi desperechém; conjunctiv prezent 3 să desperechéze; gerunziu desperechínd; participiu desperecheát. A SE DESPERECHEÁ mă desperecheaéz intranzitiv 1 A înceta de a mai forma o pereche; a-și pierde perechea. |
GRAMATICA cuvântului DESPERECHEA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desperechea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DESPERECHEA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE desperechea? Vezi cuvântul desperechea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desperechea?[ des-pe-re-chea ] Se pare că cuvântul desperechea are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DESPERECHEA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma bombă vulcanică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul desperechea se conjugă: ei ele desperecheáză
