eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a se desela ma desel


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Deşela [ de-şe-la ]
VEZI SINONIME PENTRU deşela PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a se desela ma desel în mai multe dicționare

Definițiile pentru a se desela ma desel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a deșela
Verbul: a deșela (forma la infinitiv)
A deșela conjugat la timpul prezent:
  • eu deșel
  • tu deșeli
  • el ea deșală
  • noi deșelăm
  • voi deșelați
  • ei ele deșală
VEZI VERBUL a deșela CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEȘELA:
DEȘELÁ2, deșél, verb

I. tranzitiv (Cu privire la cai, mai rar la alte animale, prin extensie la om) A îndoi spinarea, a vătăma, a frînge, a rupe (prin poveri prea mari sau prin lovituri puternice). Apucă un par și deșală vaca. SBIERA, P. 292. (În forma regională deșăla) Băiete, nebunit-ai ori nu mai ai mult? Cum te sui tu călare pe purcel să mi-l deșăli? REBREANU, R. II 30. Au aruncat-o îndata-mare jos [pielea de bivol] că-l deșăla nu alta, atît de grea era. SBIERA, P. 178.
       • reflexiv În spinare?... Poloboace de cîte 60 vedre unul? Să ne deșelăm? ALECSANDRI, T. I 441.

– Variantă: (regional) deșălá verbI.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

deșela
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deșela:
deșela1 verb tranzitiv: [Atestat: PSALT. HUR. 47v/25 / V: (îrg) dășdesela, (reg) deșălá1, dșălá, dișalá, dișdesela / S și: (înv) desșdesela / prezentul indicativ: deșél / Etimologie: de(s)- + șale] (Pop) 1 verb tranzitiv: (C.i. spinarea unui animal sau, pex, a unui om) A frânge de poveri ori de eforturi prea mari ori de lovituri puternice Si: a îndoi. 2-3 verb tranzitiv, reflexiv: (Pex) A (se) istovi din cauza eforturilor depuse. 4 verb tranzitiv: (C.i. animale și oameni) A bate crunt.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DEȘELA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEȘELA:
DEȘELÁ1, deșél, verb

I. tranzitiv A îndoi, a vătăma, a frânge spinarea unui animal sau, prin extensie, a unui om cu poveri ori cu eforturi prea mari sau cu lovituri puternice; a speti.
       • reflexiv S-a deșelat de atâta cărătură.

– Des1- + șale.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEȘELA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEȘELA:
DEȘELÁ1, deșél, verb

I. tranzitiv A îndoi, a vătăma, a frânge spinarea unui animal sau, p. ext, a unui om cu poveri ori eforturi prea mari sau cu lovituri puternice; a speti.
       • reflexiv S-a deșelat de atâta cărătură.

– prefix de- + șale.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

deșela
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deșela:
deșelá (a frânge spinarea, a speti, a scoate șaua) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu deșél, persoana a treia singular: el / ea și plural deșálă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural deșéle; gerunziu deșelând; participiu deșelát
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

A SE DEȘELA mă deșel
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE DEȘELA mă deșel:
A SE DEȘELÁ mă deșél intranzitiv (despre persoane sau animale de tracțiune) A-și vătăma șalele din cauza unor eforturi excesive; a se speti. /des- + șale
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

deșela
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deșela:
deșelá (a desela) (a frânge spinarea) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu deșél, 3 deșálă; conjunctiv prezent 3 să deșéle; gerunziu deșelấnd; participiu deșelát
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

deșela
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deșela:
deșela2 v [Atestat: PSALT. HUR. ap. DLR ms / V: (reg) deselașăla2[1] / prezentul indicativ: deșel și deselalez[2] / Etimologie: ctm deșeua + șale] A deșeua. corectată
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DEȘELA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEȘELA:
DEȘELA verb a istovi, a speti, (Muntenia și Transilvania) a dăula, (figurat) a deznoda. (A desela un cal.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DEȘELA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEȘELA:
DEȘELÁ2 verb I vezi deșeua.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEȘELA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEȘELA:
DEȘELÁ2 verb I vezi deșeua.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEȘELA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEȘELA:
DEȘELÁ1 verb I vezi deșeua.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


CUVINTE APROPIATE DE 'A SE DESELA MA DESEL'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEȘELA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deşela dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
47v/25 / V: îrg dășdeȘela, reg deșălá1, dșălá, dișalá, dișdeȘela / S și: înv desșdeȘela / prezentul indicativ: deșél / Etimologie: des- + șale] Pop 1 verb tranzitiv: C.
Deșelá a deȘela a frânge spinarea verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu deșél, 3 deșálă; conjunctiv prezent 3 să deșéle; gerunziu deșelấnd; participiu deșelát.
DLR ms / V: reg deȘelașăla2[1] / prezentul indicativ: deșel și deȘelalez[2] / Etimologie: ctm deșeua + șale] A deșeua.
A deȘela un cal.
A deȘela un cal.

GRAMATICA cuvântului DEȘELA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deşela.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEȘELA poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul deșela se conjugă: ei ele deșálă

CUM DESPART ÎN SILABE deşela?
Vezi cuvântul deşela desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deşela?
[ de-şe-la ]
Se pare că cuvântul deşela are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEȘELA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a nu avea grijă de cineva sau de ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
față în față, vizavi, peste drum
a vorbi sau a scrie cu meșteșug; a ieși din încurcătură printr-o întorsătură pricepută a frazei
a nu se îngriji de cineva sau de ceva; a nu supraveghea, a nu păzi pe cineva sau ceva
a fi peste măsură de lacom, a trăi numai pentru mâncare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app