|
Descătuşa [ des-că-tu-şa ] VEZI SINONIME PENTRU descătuşa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se descatusa ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se descatusa ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a descătușa (forma la infinitiv) A descătușa conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESCĂTUȘA: DESCĂTUȘÁ, descătușez, verb I. tranzitiv A elibera (pe cineva) din lanțuri sau din cătușe. ♦ figurat A elibera dintr-o constrîngere, dintr-o apăsare, din robie. Izgonirea exploatatorilor și cucerirea puterii au descătușat uriașele forțe creatoare ale poporului. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2431. • reflexiv Popoarele se descătușează din robia imperialistă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE DESCĂTUȘA mă: A SE DESCĂTUȘÁ mă a se descatusa maéz intranzitiv 1) A se elibera din cătușe, din fiare sau din lanțuri. 2) figurat A deveni liber; a redobândi libertatea; a se elibera. 3) figurat A scăpa de o constrângere morală sau de un complex interior. /des- + cătușă Forme diferite ale cuvantului a se descatusa ma: a se descatusa maéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCĂTUȘA: DESCĂTUȘÁ, descătușez, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) elibera din lanțuri sau din cătușe; figurat a (se) elibera dintr-o constrângere, dintr-o apăsare, din robie. – prefix des- + [în]cătușa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru descătușa: descătușá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: DDRF / V: (rar) descatusașí / prezentul indicativ: descatusașéz / Etimologie: des- + cătușă] 1-2 A (se) elibera din cătușe, din lanțuri. 3-4 A (se) elibera dintr-o constrângere, dintr-o apăsare, din robie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCĂTUȘA: DESCĂTUȘÁ, descătușez, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) elibera din lanțuri sau din cătușe; figurat a (se) elibera dintr-o constrângere, dintr-o apăsare, din robie. – Des1- + cătușă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru descătușa: descătușá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu descătușéz, persoana a treia singular: el / ea și plural descătușeáză, persoana întâi plural: noi descătușăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural descătușéze; gerunziu descătușând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru descătușa: descătușá (a descatusa) verb, indicativ prezent 3 descătușeáză, persoana întâi plural: noi descătușắm; conjunctiv prezent 3 să descătușéze; gerunziu descătușấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DESCĂTUȘA: DESCĂTUȘÁ verb vezi dezrobi, elibera, emancipa, libera. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESCĂTUȘA: DESCĂTUȘA verb a (se) desfereca. (S-a descatusa din cătușe.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru descătușa: descătușa verb vezi DEZROBI. ELIBERA. EMANCIPA. LIBERA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE DESCATUSA MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL descătușa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului descătușa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A SE DESCĂTUȘÁ mă descătușaéz intranzitiv 1 A se elibera din cătușe, din fiare sau din lanțuri. Descătușá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: DDRF / V: rar descătușașí / prezentul indicativ: descătușașéz / Etimologie: des- + cătușă] 1-2 A se elibera din cătușe, din lanțuri. Descătușá a descătușa verb, indicativ prezent 3 descătușeáză, persoana întâi plural: noi descătușắm; conjunctiv prezent 3 să descătușéze; gerunziu descătușấnd. S-a descătușa din cătușe. S-a descătușa din cătușe. |
GRAMATICA cuvântului descătușa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului descătușa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul descătușa poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE descătuşa? Vezi cuvântul descătuşa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul descătuşa?[ des-că-tu-şa ] Se pare că cuvântul descătuşa are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL descătușa |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ceas vorbitor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|