 | as |
|
| Consolă [ con-so-lă ] VEZI SINONIME PENTRU consolă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se consola ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se consola ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a consola (forma la infinitiv) A consola conjugat la timpul prezent:
|
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSÓLĂ: CONSÓLĂ substantiv feminin 1. mobilă în formă de policioară sau de măsuță sprijinită de perete, pe care se așază vase, statuete etc. 2. element de construcție, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare pentru a susține un balcon, o cornișă etc. 3. dispozitiv metalic care permite prinderea unui aparat de iluminat de tija unui stativ. 4. (informatică) terminal al unui ordinator destinat dialogului om-mașină. (<fr. console) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru consolă: consólă substantiv feminin [Atestat: IORGA, C. I. 17 / Plural: consolale / Etimologie: franceza console] 1 Mobilă în formă de policioară sau de măsuță, rezemată de perete, pe care se așază vaze, statuete etc. 2 Element arhitectural ornamental de lemn, de piatră etc. folosit la sprijinirea unei cornișe sau a unui balcon. 3 Element de construcție care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSÓLĂ: CONSÓLĂ, console, substantiv feminin 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță rezemată de perete și pe care se așază vaze, statuete etc. 2. Element arhitectural (ornamental) de lemn, de piatră etc., folosit la sprijinirea unei cornișe, a unui balcon etc. 3. Element de construcție care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară. – Din limba franceza console. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSÓLĂ: CONSÓLĂ, console, substantiv feminin 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță rezemată de perete și pe care se așază vaze, statuete etc. 2. Element arhitectural (ornamental) de lemn, de piatră etc., folosit la sprijinirea unei cornișe, a unui balcon etc. 3. Element de construcție care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară. – Din limba franceza console. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSÓLĂ: CONSÓLĂ, console, substantiv feminin 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță, de obicei cu picioarele încovoiate, rezemată de perete și pe care se pun vase, statuete etc. Se întoarse și arătă o consolă și o oglindă, ascunse într-o firidă boltită a peretelui. C. PETRESCU, A. 338. 2. Element arhitectural de lemn, de piatră etc., de obicei ornamentat, care folosește pentru a sprijini o cornișă, un balcon etc. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSÓLĂ: CONSÓLĂ substantiv feminin 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță cu picioarele încovoiate, sprijinită de perete, pe care se așază vase, statuete etc. 2. Element arhitectural care sprijină un balcon, o cornișă etc. 3. Element de construcție, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare într-o construcție. [< limba franceza console]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSOLA: CONSOLÁ, consolez, verb I. tranzitiv A alina, a ușura durerea, necazul, întristarea cuiva; a mîngîia. Cînd erau mai consolați... muri fratele cel mai măre. RETEGANUL, P. IV 63. Ca să-l consoleze, i-a zis că îndată ce se va însănătoși, îl va trimite... să studieze. GHICA, S. 159. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSÓLĂ: CONSÓLĂ consolae forme 1) arhitectură Element de construcție cu un capăt ieșit în afara construcției folosit pentru susținerea altor elemente (balcoane, arcade etc.). 2) Poliță sau masă mică rezemată de perete pe care se pune o statuetă, un vas cu flori etc. /<fr. console Forme diferite ale cuvantului consola: consolae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru consolă: *consólă forme, plural e (în franceză console). Grindeĭ, pĭesă de lemn orizontală perpendiculară pe zid pe care se sprijină streșina ș. a. Mesuță pusă la un părete ca să sprijine o oglindă ș. a. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSOLA: CONSOLÁ, consolez, verb I. tranzitiv și reflexiv A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește). – Din limba franceza consoler, latina consolare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSOLA: CONSOLÁ, consolez, verb I. tranzitiv și reflexiv A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește). – Din limba franceza consoler, latina consolare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru consola: consolá [Atestat: GHICA, S. 159 / prezentul indicativ: consolalez / Etimologie: franceza consoler, lat consolare] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A(-și) alina necazul, suferința, durerea etc. Si: a mângâia. 3 verb reflexiv: A se împăca cu ceva. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSOLA: CONSOLA verb a (se) alina, a (se) îmbărbăta, a (se) încuraja, a (se) mîngîia, (grecism învechit) a (se) parigorisi. (Încerca să-l consola pentru pierderea suferită.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru consolă: consolă forme 1. mobilă de lux, un fel de mescioară pentru flori, vase, etc.; 2. bucată de arhitectură ce sprijină un căprior, balcon, bust. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSOLA: CONSOLÁ verb I. trecut, reflexiv A(-și) alina, a(-și) mângâia durerea, necazul etc. [< limba franceza consoler, conform italiana consolare, latina consolari]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE CONSOLA mă: A SE CONSOLÁ mă a se consola maéz intranzitiv A-și alina o durere sufletească; a se mângâia sufletește. /<fr. se consoler, latina consolari Forme diferite ale cuvantului a se consola ma: a se consola maéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSOLA: CONSOLÁ verb trecut, reflexiv a(-și) alina, a(-și) mângâia durerea, necazul, întristarea. (< limba franceza consoler, latina consolari) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru CONSOLĂ: CONSOLĂ element de construcție care iese cu unul din capete în afara fuzelajului având rol de prindere a aripilor. Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru consola: consolá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu consoléz, persoana a treia singular: el / ea și plural consoleáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru consolă: consólă substantiv feminin, genitiv dativ articulat consólei; plural consóle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru consolă: consólă substantiv feminin, genitiv dativ articulat consólei; plural consóle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru consola: consolá (a consola) verb, indicativ prezent 3 consoleáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE CONSOLA MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL consola Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului consola dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 17 / Plural: consolale / Etimologie: franceza console] 1 Mobilă în formă de policioară sau de măsuță, rezemată de perete, pe care se așază vaze, statuete etc. CONSÓLĂ consolae forme 1 arhitectură Element de construcție cu un capăt ieșit în afara construcției folosit pentru susținerea altor elemente balcoane, arcade etc. 159 / prezentul indicativ: consolalez / Etimologie: franceza consoler, lat consolare] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A-și alina necazul, suferința, durerea etc. Încerca să-l consola pentru pierderea suferită. Încerca să-l consola pentru pierderea suferită. A SE CONSOLÁ mă consolaéz intranzitiv A-și alina o durere sufletească; a se mângâia sufletește. Consolá a consola verb, indicativ prezent 3 consoleáză. |
GRAMATICA cuvântului consola? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului consola. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul consola poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE consolă? Vezi cuvântul consolă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul consolă?[ con-so-lă ] Se pare că cuvântul consolă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL consola |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tranzitiv a băga pe cineva în pâine?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul consola se conjugă: ei ele consoleáză
