 | as |
|
| Confia [ con-fi-a ] VEZI SINONIME PENTRU confia PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se confia ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se confia ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a confia (forma la infinitiv) A confia conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIA: CONFIÁ verb I. (Franțuzism) 1. trecut A mărturisi, a destăinui. 2. reflexiv A se încrede în cineva; a se destăinui. [pronume -fi-a, p.i. 3,6 -iază, gerunziu -iind. / < limba franceza confier, conform latina confidere – a avea încredere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru confia: confia verb vezi CONFESA. DA. DECLARA. DESTĂINUI. DEZVĂLUI. DIVULGA. ÎMPĂRTĂȘI. ÎNCREDINȚA. ÎNMÎNA. ÎNTINDE. LĂSA. MĂRTURISI. PREDA. REMITE. REVELA. SPOVEDI. SPUNE. TRANSMITE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONFIA: CONFIÁ, confiez, verb I. (livresc) 1. tranzitiv A încredința cuiva ceva, a lăsa ceva în grija cuiva. 2. reflexiv A se încrede în cineva; a se destăinui. [ pronunție: -fi-a] – Din limba franceza confier. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONFIA: CONFIÁ, confiez, verb I. (Rar) 1. tranzitiv A încredința cuiva ceva, a lăsa ceva în grija cuiva. 2. reflexiv A se încrede în cineva; a se destăinui. [ pronunție: -fi-a-] – Din limba franceza confier. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru confia: confiá verb (silabe -fi-a), indicativ prezent persoana întâi singular: eu confiéz, persoana a treia singular: el / ea și plural confiáză, persoana întâi plural: noi confiém (silabe -fi-em); conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural confiéze; gerunziu confiínd (silabe -fi-ind) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru confia: confiá [Atestat: ALECSANDRI, ap. DA / P: confiafi-a / prezentul indicativ: confiaiéz / Etimologie: franceza confier] (Frî) 1 verb tranzitiv: A lăsa ceva în grija cuiva. 2 verb reflexiv: A se încrede în cineva Si: a se destăinui. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE CONFIA mă: A SE CONFIÁ mă a se confia maéz intranzitiv A încredința o confesiune; a face confidențe; a se destăinui; a se confesa; a se spovedi. [silabe -fi-a] /<fr. se confier Forme diferite ale cuvantului a se confia ma: a se confia maéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru confia: confiá (a confia) (livresc) (-fi-a) verb, indicativ prezent 3 confiáză, persoana întâi plural: noi confiém (-fi-em); conjunctiv prezent 3 să confiéze; gerunziu confiínd (-fi-ind) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIA: CONFIÁ1 verb I. trecut a încredința cuiva un secret, o taină. II. reflexiv a se încrede în cineva; a se destăinui. (< limba franceza confier) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIA: CONFIÁ2 verb trecut a impregna (fructe) cu un sirop de zahăr, a zaharisi. (după limba franceza confier) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE CONFIA MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONFIA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului confia dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii DA / P: confiafi-a / prezentul indicativ: confiaiéz / Etimologie: franceza confier] Frî 1 verb tranzitiv: A lăsa ceva în grija cuiva. A SE CONFIÁ mă confiaéz intranzitiv A încredința o confesiune; a face confidențe; a se destăinui; a se confesa; a se spovedi. Confiá a confia livresc -fi-a verb, indicativ prezent 3 confiáză, persoana întâi plural: noi confiém -fi-em; conjunctiv prezent 3 să confiéze; gerunziu confiínd -fi-ind. |
GRAMATICA cuvântului CONFIA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului confia. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONFIA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE confia? Vezi cuvântul confia desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul confia?[ con-fi-a ] Se pare că cuvântul confia are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CONFIA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A lua poziție?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul confia se conjugă: ei ele confiáză
