 | as |
|
| Complăcea [ com-plă-cea ] VEZI SINONIME PENTRU complăcea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se complacea ma complac în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se complacea ma complac din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a complăcea (forma la infinitiv) A complăcea conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA: COMPLĂCEÁ, complác, verb II. reflexiv A se simți bine într-o situație, a găsi o mulțumire completă în ceva; a se mulțumi cu o anumită situație. Un om plin de învățătură și se complăcea foarte mult în... convorbiri. GHICA, S. 249. – Variantă: compláce verb III. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru complăcea: complăceá [Atestat: ALECSANDRI, ap. DA / V: complaceapláce / prezentul indicativ: complacealác / Etimologie: con1- + plăcea1 după limba franceza complair] 1 vi (Înv) A încerca să placi cuiva. 2 verb reflexiv: A găsi o mulțumire completă în ceva. 3 verb reflexiv: (Prt) A se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA: COMPLĂCEÁ, complác, verb II. reflexiv A găsi o mulțumire completă în ceva; (peiorativ) a se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească. [Variante: compláce verb III] – Con1- + plăcea (după limba franceza complaire). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA: COMPLĂCEÁ, complác, verb II. reflexiv A găsi o mulțumire completă în ceva; (peiorativ) a se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească. [Variante: compláce verb III] – Con1- + plăcea (după limba franceza complaire). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA: COMPLĂCEÁ verb II. reflexiv A se simți bine într-o anumită situație; a găsi mulțumire completă în ceva. [P.i. complác, variantă complace verb III (nerecomandabil). [< con- + plăcea, după limba franceza complaire, italiana complacere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE COMPLĂCEA mă complac: A SE COMPLĂCEÁ mă complác intranzitiv 1) A avea satisfacție; a găsi plăcere. 2) A fi mulțumit de o anumită situație (de obicei, nesatisfăcătoare), fără a căuta să o depășească. /con- + a plăcea Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA: COMPLĂCEÁ verb reflexiv a se simți bine într-o anumită situație; a găsi mulțumire în ceva. (după limba franceza complaire) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru complăcea: !complăceá (a se complacea) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se compláce; participiu complăcút Forme diferite ale cuvantului complacea: complaceaa complacease Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru complăcea: complăceá verb → plăcea Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE COMPLACEA MA COMPLAC' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL complăcea Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului complăcea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii DA / V: complăceapláce / prezentul indicativ: complăcealác / Etimologie: con1- + plăcea1 după limba franceza complair] 1 vi Înv A încerca să placi cuiva. !complăceá a se complăcea verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se compláce; participiu complăcút. |
GRAMATICA cuvântului complăcea? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului complăcea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul complăcea poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE complăcea? Vezi cuvântul complăcea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul complăcea?[ com-plă-cea ] Se pare că cuvântul complăcea are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în lege?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
