eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a se casatori


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Căsători [ că-să-to-ri ]
VEZI SINONIME PENTRU căsători PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a se casatori în mai multe dicționare

Definițiile pentru a se casatori din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a căsători
Verbul: a căsători (forma la infinitiv)
A căsători conjugat la timpul prezent:
  • eu căsătoresc
  • tu căsătorești
  • el ea căsătorește
  • noi căsătorim
  • voi căsătoriți
  • ei ele căsătoresc
VEZI VERBUL a căsători CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂSĂTORI:
CĂSĂTORÍ, căsătoresc, verb IV. reflexiv A se uni prin căsătorie; (despre femei) a se mărita, (despre bărbați) a se însura. Ș-apoi noi eram mai în vîrstă cînd ne-am căsătorit? ALECSANDRI, T. I 349.
♦ tranzitiv (Rar) A uni, prin căsătorie; a fi de acord cu căsătoria fiicei sale (sau a fiului său). Am fete de căsătorit. ALECSANDRI, T. I 135.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CĂSĂTORI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂSĂTORI:
CĂSĂTORI verb

1. (popular și fam.) a se căpătui, (regional) a se toldui. (S-a casatori devreme.)

2. a se lega, a se uni, (popular) a se însoți, a se lua. (Cînd s-au casatori?)

3. a se cununa, (popular) a se nunti. (S-au casatori la biserică.)

4. a (se) însura, (învechit) a (se) desholtei. (S-a casatori după efectuarea stagiului militar.)

5. a (se) mărita. (Ea s-a casatori de tînără.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

căsători
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru căsători:
căsători vezi

1. a uni pe un bărbat cu o femeie prin căsătorie:

2. figurat a asocia, a uni;

3. a lua de bărbat, de soție. [Din vechiu limba română căsătoriu, casnic, soț].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CĂSĂTORI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂSĂTORI:
CĂSĂTORÍ, căsătoresc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) uni prin căsătorie cu cineva.

– Din căsător (învechit „soț” < casă1 + sufix -ător).
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

căsători
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru căsători:
căsătorí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele căsătorésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea căsătoreá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural căsătoreáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

căsători
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru căsători:
căsătorí (a casatori) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele căsătorésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea căsătoreá; conjunctiv prezent 3 să căsătoreáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

căsători
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căsători:
căsătorí verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: PRAV. 859 / prezentul indicativ: casatorirésc / Etimologie: căsător] 1-2 A (se) uni prin căsătorie (1) (cu cineva).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CĂSĂTORI
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂSĂTORI:
CĂSĂTORÍ, căsătoresc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) uni prin căsătorie.

– Din căsător (învechit).
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

A SE CĂSĂTORI
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE CĂSĂTORI:
A SE CĂSĂTORI a se arăci, a se hămui, a-și pune pirostriile.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

A se căsători
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A se căsători:
A se căsători ≠ a divorța, a se despărți
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A SE CASATORI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A se căsători
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a se căsători dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
S-a a se căsători devreme.
Cînd s-au a se căsători? 3.
S-au a se căsători la biserică.
S-a a se căsători după efectuarea stagiului militar.
Ea s-a a se căsători de tînără.
Căsătorí a a se căsători verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele căsătorésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea căsătoreá; conjunctiv prezent 3 să căsătoreáscă.
859 / prezentul indicativ: a se căsătorirésc / Etimologie: căsător] 1-2 A se uni prin căsătorie 1 cu cineva.

GRAMATICA cuvântului A se căsători?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a se căsători.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A se căsători poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE căsători?
    Vezi cuvântul căsători desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul căsători?
    [ că-să-to-ri ]
    Se pare că cuvântul căsători are patru silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A se căsători