 | as |
|
| Călugări [ că-lu-gă-ri ] VEZI SINONIME PENTRU călugări PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se calugari ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se calugari ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a călugări (forma la infinitiv) A călugări conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂLUGĂRI: CĂLUGĂRÍ, călugăresc, verb IV. reflexiv A se face călugăr (sau călugăriță). O versiune spune că s-a călugărit, Iar alta că veninul a fost al ei sfîrșit. MACEDONSKI, O. I 255. Ani să mă călugăresc, Să mă duc la mînăstire. TEODORESCU, P. P. 301. • tranzitiv Se vede că tu ai fost bun de călugărit, iar nu de trăit în lume, să necăjești oameni. CREANGĂ, P. 47. îl călugăriră, puindu-i numele Paisie. NEGRUZZI, S. I 159. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru călugări: călugărí verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: IORGA, despre B. I, 55 / V: calugarigherí / prezentul indicativ: calugarirésc / Etimologie: călugăr] 1-2 A (se) face călugăr (1) sau călugăriță (1). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru călugări: călugărí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu șl persoana a treia plural: ei / ele călugărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea călugăreá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural călugăreáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru călugări: călugărí (a calugari) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele călugărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea călugăreá; conjunctiv prezent 3 să călugăreáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂLUGĂRI: CĂLUGĂRÍ, călugăresc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) face călugăr (1) sau călugăriță (1). – Din călugăr. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂLUGĂRI: CĂLUGĂRÍ, călugăresc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) face călugăr (sau călugăriță). – Din călugăr. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE CĂLUGĂRI mă: A SE CĂLUGĂRÍ mă a se calugari maésc intranzitiv A trece în tagma călugărilor; a deveni călugăr. /Din călugăr Forme diferite ale cuvantului a se calugari ma: a se calugari maésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂLUGĂRI: CĂLUGĂRÍ, călugăresc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A (se) face călugăr (I). – Din călugăr. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂLUGĂRI: CĂLUGĂRI verb (termen bisericesc) (rar) a (se) tunde, (învechit) a (se) postrigi. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru călugări: călugări vezi (se) face călugăr. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE CALUGARI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL călugări Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului călugări dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 55 / V: călugărigherí / prezentul indicativ: călugărirésc / Etimologie: călugăr] 1-2 A se face călugăr 1 sau călugăriță 1. Călugărí a călugări verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele călugărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea călugăreá; conjunctiv prezent 3 să călugăreáscă. A SE CĂLUGĂRÍ mă călugăriésc intranzitiv A trece în tagma călugărilor; a deveni călugăr. |
GRAMATICA cuvântului călugări? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului călugări. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul călugări poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE călugări? Vezi cuvântul călugări desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul călugări?[ că-lu-gă-ri ] Se pare că cuvântul călugări are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL călugări |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A ajunge rău?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
