 | as |
|
| Burzului [ bur-zu-lu-i ] VEZI SINONIME PENTRU burzului PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se burzului ma în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se burzului ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a burzului (forma la infinitiv) A burzului conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BURZULUI: BURZULUÍ, burzuluiesc, verb IV. reflexiv 1. A se mînia brusc, a se enerva, a se zborși, a se răsti, a se rățoi (la cineva). Acum, în fața lor se burzuluia un guard cu cingătoare tricoloră peste pîntec. PAS, L. I 63. • figurat Cîinele se burzului și începu a sări în două picioare, uitîndu-se zăpăcit în toate părțile. PREDA, I. 59. ♦ figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se schimba în rău (stîrnindu-se ploaie și vînt). verb reflexiv:emea cea frumoasă începu a se burzului... și, cît ai clipi, un vînt puternic, urinat de ploaie, se revărsă cu tunete și fulgere. ȘEZ. VII 137. 2. (Învechit și arhaizant) A se răscula împotriva cuiva, a se răzvrăti. Măria-ta, orheienii și lăpușnenii umblă să se burzuluiască iar. -... Vor să se burzuluiască? Cum vor să se burzuluiască? Nu s-a mîntuit neamul răzvrătiților? SADOVEANU, Z. C. 85. • tranzitiv Puțini care scăpară cu viață, apucînd a sări peste ziduri... burzuluiseră norodul, și tot orașul alergase la poarta curții, pre care începuse a o tăia cu securile. NEGRUZZI, S. I 153. 3. (Despre păr) A se zbîrli. Pe fața-i lătăreață, țepile nerase de cine știe cînd se burzuluiau, ochii mici, înfundați în cap, insîngerați, scînteiau ca doi cărbuni aprinși peste care suflă un vînt năprasnic. REBREANU, R. II 139. • tranzitiv (În expresie) A-și burzului creasta = a se îngîmfa, a se grozăvi, a se umfla în pene. Pîn-acuma-n țara-aceasta, Noi [boierii] ne-am burzuluit creasta. ALECSANDRI, T. I 238. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE BURZULUI mă: A SE BURZULUÍ mă a se burzului maiésc intranzitiv 1) învechit A se ridica la luptă (împotriva nedreptăților sociale și economice); a face răscoală; a se răscula; a se răzvrăti; a se revolta. 2) popular A se mânia brusc. 3) popular (despre timp) A se schimba în rău; a deveni nefavorabil; a se strica. 4) popular (despre păr) A se face vâlvoi; a se zbârli; a se ciufuli. /<ung. borzolni Forme diferite ale cuvantului a se burzului ma: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BURZULUI: BURZULUÍ, burzuluiesc, verb IV. reflexiv 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca. ♦ figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se schimba în rău. ♦ reflexiv și tranzitiv factitiv (învechit) A (se) răscula, a (se) răzvrăti. 2. (Despre păr) A se zbârli. • Expresia: (tranzitiv; fam.) A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. – Din limba maghiară borzolni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BURZULUI: BURZULUÍ, burzuluiesc, verb IV. reflexiv 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca. ♦ figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se schimba în rău. ♦ reflexiv și tranzitiv factitiv (învechit) A (se) răscula, a (se) răzvrăti. 2. (Despre păr) A se zbârli. Expresia: (tranzitiv; fam.) A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. – Din limba maghiară borzolni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BURZULUI: BURZULUÍ, burzuluiesc, verb IV. reflexiv 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva). ♦ figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se schimba în rău. ♦ reflexiv și tranzitiv (învechit și arhaic) A (se) răscula, a (se) răzvrăti. 2. (Despre păr) A se zbârli. • Expresia: (tranzitiv) A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. – limba maghiară borzolni. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru burzului: burzuluí [Atestat: M. POMPILIU, ap. TDRG / V: borzolí, burzului ziluí, burzului zulí, buzurluí / prezentul indicativ: burzului esc / Etimologie: mg borzolni] (Pop) 1 verb reflexiv: A se zbârli. 2 verb tranzitiv: (Îe) A-și burzului creasta A fi arogant. 3 verb reflexiv: (Fig) A se irita. 4 verb reflexiv: A se răscula împotriva cuiva. 5 verb tranzitiv: A îndemna la revoltă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru burzului: burzului verb vezi CIUFULI. ÎNFURIA. MÎNIA. RĂCNI. RĂSCULA. RĂSTI. RĂZVRĂTI. REVOLTA. RIDICA. STRIGA. SUPĂRA. ȚIPA. URLA. ZBIERA. ZBÎRLI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru burzului: !burzuluí (a se burzului) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se burzuluiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se burzuluiá; conjunctiv prezent 3 să se burzuluiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru burzului: burzuluí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele burzuluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea burzuluiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural burzuluiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE BURZULUI MA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL burzului Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului burzului dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A SE BURZULUÍ mă burzuluiiésc intranzitiv 1 învechit A se ridica la luptă împotriva nedreptăților sociale și economice; a face răscoală; a se răscula; a se răzvrăti; a se revolta. TDRG / V: borzolí, burzului ziluí, burzului zulí, buzurluí / prezentul indicativ: burzului esc / Etimologie: mg borzolni] Pop 1 verb reflexiv: A se zbârli. 2 verb tranzitiv: Îe A-și burzului creasta A fi arogant. !burzuluí a se burzului verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se burzuluiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se burzuluiá; conjunctiv prezent 3 să se burzuluiáscă. |
GRAMATICA cuvântului burzului? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului burzului. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul burzului poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE burzului? Vezi cuvântul burzului desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul burzului?[ bur-zu-lu-i ] Se pare că cuvântul burzului are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL burzului Inţelegi mai uşor cuvântul burzului dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe tranzitiv În expresie A-și burzului creasta = a se îngîmfa, a se grozăvi, a se umfla în pene A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa tranzitiv A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL burzului |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Număr fracționar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
