 | as |
|
| Burduşi [ bur-du-şi ] VEZI SINONIME PENTRU burduşi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se burdusi se în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se burdusi se din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a burduși (forma la infinitiv) A burduși conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BURDUȘI: BURDUȘI verb 1. a ghemui, a îndesa, a înghesui, a îngrămădi, a ticsi, (rar) a tescui, (învechit și popular) a strîmtora, (regional) a bucși, (prin Transilvania și Moldova) a bicsi, (prin Moldova) a bosoli, (Moldova și Transilvania) a desăgi, (Moldova) a găvozdi, (figurat) a căptuși. (A burdusi în valiză toate cele necesare.) 2. a se coji, a se coșcovi, a se scoroji, (popular și fam.) a se scofîlci, (regional) a se scochița. (Pereții se burdusi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE BURDUȘI se: A SE BURDUȘÍ se a se burdusi seéște intranzitiv 1) (despre tencuială sau varul de pe pereți, despre placajul unei mobile etc.) A se desprinde (de pe o suprafață) prin umflare; a se coșcovi; a se coși; a se scoroji. 2) (despre ape) A-și ridica nivelul; a ieși din maluri; a se revărsa; a irupe; a deborda. /Din învechit burduș (-burduf) Forme diferite ale cuvantului a se burdusi se: éște Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BURDUȘI: BURDUȘÍ, burdușesc, verb IV. (familial) 1. tranzitiv A umple ceva ca pe un burduf (1); a îndesa, a ticsi. ♦ reflexiv (Rar; despre ape) A se umfla. 2. reflexiv (Despre tencuiala sau varul de pe pereți, despre placajul unei mobile etc.) A se scoroji, a se coșcovi. 3. tranzitiv figurat (familial) A bate zdravăn pe cineva. – Din burduș. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BURDUȘI: BURDUȘÍ, burdușesc, verb IV. 1. tranzitiv A umple ceva ca pe un burduf (1); a îndesa, a ticsi. ♦ reflexiv (Rar; despre ape) A se umfla. 2. reflexiv (Despre tencuiala sau varul de pe pereți, despre placajul unei mobile etc.) A se scoroji, a se coșcovi. 3. tranzitiv figurat (familial) A bate zdravăn pe cineva. – Din burduș. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BURDUȘI: BURDUȘÍ, burdușesc, verb IV. 1. tranzitiv A umple ceva ca pe un burduf; a îndesa, a ticsi. ♦ reflexiv (Despre ape) A se umfla. 2. tranzitiv figurat (familial) A bate zdravăn pe cineva. 3. reflexiv (Despre tencuiala sau varul de pe pereți, despre placajul unei mobile etc.) A se scoroji, a se coșcovi. – Din burduș. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru burduși: burdușí [Atestat: CARAGIALE, T. I, 44 / V: borburdusi, burdusi ují, burdusi doșí / prezentul indicativ: burdusi șesc / Etimologie: burduș + -i] (Reg) 1 verb tranzitiv: A umple ceva până la refuz. 2 verb tranzitiv: (Fig) A bate tare pe cineva. 3 verb reflexiv: A se umfla ca un burduf (1). 4 verb reflexiv: (despre fructele răscoapte) A se strica. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru burduși: burdușí (a burdusi) (familial) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele burdușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea burdușeá; conjunctiv prezent 3 să burdușeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru burduși: burdușí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele burdușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea burdușeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural burdușeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BURDUȘI: BURDUȘÍ verb vezi snopi, stâlci. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru burduși: burduși verb vezi SNOPI. STÎLCI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE BURDUSI SE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL burduși Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului burduși dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A burduși în valiză toate cele necesare. Pereții se burduși. A SE BURDUȘÍ se burdușiéște intranzitiv 1 despre tencuială sau varul de pe pereți, despre placajul unei mobile etc. I, 44 / V: borburduși, burduși ují, burduși doșí / prezentul indicativ: burduși șesc / Etimologie: burduș + -i] Reg 1 verb tranzitiv: A umple ceva până la refuz. Burdușí a burduși familial verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele burdușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea burdușeá; conjunctiv prezent 3 să burdușeáscă. |
GRAMATICA cuvântului burduși? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului burduși. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul burduși poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE burduşi? Vezi cuvântul burduşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul burduşi?[ bur-du-şi ] Se pare că cuvântul burduşi are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL burduși |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: învechit clopot de dandana?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
