 | as |
|
| Aşterne [ aş-ter-ne ] VEZI SINONIME PENTRU aşterne PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a se asterne ma astern în mai multe dicționareDefinițiile pentru a se asterne ma astern din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a așterne (forma la infinitiv) A așterne conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AȘTERNE: AȘTÉRNE, aștérn, verb III. 1. tranzitiv A întinde (un covor, o pătură etc.) pe o suprafață. Peste frunzări toarnă țarină și peste țărînă așterne o rogojină. CREANGĂ, P. 29. [Făt-Frumos] se dete jos de pe cal și-și așternu mantaua pe năsipul încă fierbinte. EMINESCU, N. 24. • figurat Tractoarele înaintau duduind de-a lungul șoselei așternută pe cîmpie. DUMITRIU, vezi L. 116. Sta în picioare, pe prispă, neclintită, așternîndu-și privirea... pe dunga vînătă a drumului. VLAHUȚĂ, O. A. 97. • reflexiv (Poetic) Eu priveam la cernerea de fulgi din juru-mi, la covorul alb ca o lînă moale de miel care se așternea pretutindeni. SADOVEANU, O. III 330. Saltă-n scări și-aiurea Fuge iar din crîng. Cîmpi s-aștern în juru-i. TOMA, C. vezi 99. Văpaia lungă s-așterne pe sclipitoarele întinderi. VLAHUȚĂ, N. 140. (figurat) Se așternuse o tăcere, încît se auzea de-afară vuietul plopilor. CAMILAR, TEM. 16. Parcă se așternea o tristeță de pustiu peste locurile acelea. PAS, L. I 72. ♦ A împrăștia, a răspîndi ceva pe jos, așa incit să formeze un strat. A așterne nisip pe cărare. • figurat Zgomotoasa albie plină de stînci s-a sfîrșit, și de acum înainte cîmpia îi așterne lungi straturi de nisip și humă. BOGZA, C.O. 126. • (Cu inversarea complementelor) A așterne o șosea cu pietriș. A așterne pămîntul cu paie. • reflexiv: O parte [din semințe] s-așternea pe stîncă și să rodească nu putea. MACEDONSKI, O. I 61. Frunza jos cădea, Pe pămînt se așternea, Parcă venise toamna. ȘEZ. IV 131. (figurat) Se vor așterne peste noi... Zăpezile uitării. BENIUC, vezi 32. 2. tranzitiv (Cu privire la așternut, prin extensie la pat) A pregăti pentru culcare. Am primit poruncă... să aștern paturile în cele două odăi de oaspeți. SADOVEANU, N. forme 70. • figurat Dac-am văst ( = văzut) că nu mai vii... Pusei dorul căpătii, Urîtul mi-l așternui. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 144. • absolut Pe vatră mi-e așternut. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 236. Mult bine-mi era la ea, Că-mi așternea la răcoare Și mă-ntreba ce mă doare. ALECSANDRI, P. P. 238. Cum îți vei așterne, așa vei dormi. ♦ (Cu privire la masă) A așeza în ordine pe masă obiectele necesare pentru cei care mănîncă; a pune masa. • reflexiv (Despre masă, mai ales în basme) A se acoperi. Masa... se va așterne cu tot felul de mîncări și băuturi. RETEGANUL, P. I 62. 3. tranzitiv (Adesea determinat prin «pe hîrtie») A scrie; a compune. Mihai Zaharia începu să aștearnă cuvintele bătrîmdui pe hîrtie, sub privirile aprinse ale țăranilor. MIHALE, O. 524. Cine știe pana a mînui să scrie din nou ce se află așternut aici. PAS, L. I 133. ♦ figurat (Rar, cu privire la o pîră, un plan etc.) A desfășura în fața cuiva, a expune. În curte la Mihnea-vodă, Nemerit-a, Poposit-a, Măre, trei moșnegi bătrîni... Și pîrăsc pe Dobrișan Naintea lui Mihnea-vodă. Și din gură ce-i spunea, Pîra cum își așternea? TEODORESCU, P. P. 473. 4. reflexiv (Despre persoane, mai ales determinat prin «la pămînt» sau «pe jos») A se întinde orizontal, a se culca la pămînt în toată lungimea sa. Plutonul se așternu la pămînt. CAMILAR, N. I 73. Se așternea de-a lungul, în marginea șesului, și sta multă verb reflexiv:eme cu fața în soare, cu degetele încleștate sub ceafă și cu ochii pe jumătate deschiși. VLAHUȚĂ, O. A. 102. • tranzitiv Ostașii îl aduseră mort, îl așternuseră în zăpadă. DUMITRIU, N. 199. ♦ figurat (Despre cal, de obicei determinat prin «drumului» sau «la drum», mai rar prin «vîntului», «cîmpului» etc.) A fugi foarte repede. Ci fie-așa! Pegasul meu, așterne-te la drum. BENIUC, vezi 39. Cum iei pămîntul în galop Și cum te-așterni ca un potop De trăsnete-n pustiu! COȘBUC, P. I 112. Fug caii duși de spaimă și vîntului s-aștern. EMINESCU, O. I 98. Alei, murgul meu voinic! Așterne-te drumului Ca și iarba cîmpul la La suflarea vîntului! ALECSANDRI, P. P. 74. • (Despre călăreți) În lumina revărsatului de zi, cei cinci cazaci se așternuseră într-o fugă nebună. SADOVEANU, O. VII 35. • figurat (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «pe») A începe cu tot dinadinsul să facă ceva, a se apuca temeinic sau în tihnă de ceva; a se pune, a se așeza pe... Tînărul cronicar foiletonist... se așterne din zi în zi mai fervent pe lucru. VLAHUȚĂ, O. A. 212. Gheorghe se așternea cu tot dinadinsul pe învățătură. VLAHUȚĂ, O. A. I 119. S-au adunat cu toatele la priveghi, și unde nu s-au așternut pe mîncate și pe băute, veselindu-se împreună! CREANGĂ, P. 34. • (Se accentuează durata îndelungată a acțiunii) Și iarăși te-ai așternut, pe ședere, acasă! PAS, Z. I 299. 5. tranzitiv A trînti, a culca (pe cineva) la pămînt (printr-o lovitură). [Calul] nimic nu făcea... Numa-n tafturi se umfla Și departe l-azvîrlea, Fierea-ntr-însul cătrănea, Mort pe jos îl așternea. TEODORESCU, P. P. 523. • Expresia: (învechit) A așterne pe cineva la scară = a întinde pe cineva pe jos pentru a-l bate. Jeluitorii au umblat fugari prin pădure, de frică, că-i căuta să-i aducă la curte și să-i aștearnă la scară. ȘEZ. IV 18. 6. tranzitiv figurat (Rar) A pune la cale, a unelti, a urzi. Ia, cum sînt unele firi! Tu le faci bine și ele îți aștern moarte! SBIERA, P. 86. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru așterne: aștérne [Atestat: (secolul XVII) Mss. ap. GCR I, 233 / prezentul indicativ: aștérn / Etimologie: moștenit din latinescul asternre] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) întinde sau împrăștia pe jos, ca să formeze un strat întins.3 verb tranzitiv: A răspândi pe jos obiecte, (ca) un covor, pe care să calce cineva. 4 verb tranzitiv: A amenaja o trecere, (un pod, un dmm etc.) pentru cineva. 5 verb tranzitiv: (Îe) A asterne pe hârtie A scrie. 6 verb tranzitiv: (îe) A asterne pe portativ A compune muzică. 7 verb tranzitiv: (Înv; îe) A asterne pe pânză A picta. 8 verb tranzitiv: (Înv) A depune o plângere înaintea cuiva. 9 verb tranzitiv: (Înv) A face o expunere. 10 verb reflexiv: (despre oameni) A se întinde. 11-12 verb tranzitiv, reflexiv: (Pan; despre obiecte) A (se) răsturna. 13 verb reflexiv: (Îe; înv) A se asterne de tot A se pleca cu umilință în fața cuiva. 14 verb reflexiv: (despre cai; îe) A se asterne drumului A fugi atât de repede, de parcă ar atinge pământul cu pântecele. 15 verb reflexiv: (Fig; îe) A se asterne pe o treabă A se apuca serios de o treabă. 16 verb tranzitiv: A culca pe cineva la pământ. 17 verb tranzitiv: A ucide pe cineva. 18 verb tranzitiv: A întinde pe cineva jos spre a-l bate. 19 verb tranzitiv: A întinde pe jos ceva pentru a face un culcuș. 20 verb tranzitiv: A pregăti patul pentru culcare. 21 verb tranzitiv: (Îe) A asterne Ia cai A pregăti grajdul cailor. 22 verb tranzitiv: (Îe) A asterne masa A pune masa. 23 verb tranzitiv: (Fig) A pregăti cuiva ceva. 24-25 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) acoperi. 26 verb tranzitiv: (îe) A asterne un drum A pietrui un drum. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AȘTERNE: AȘTÉRNE, aștérn, verb III. 1. tranzitiv A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafață. ♦ tranzitiv și reflexiv (Adesea figurat) A (se) împrăștia, a (se) răspândi pe jos, așa încât să formeze un strat. 2. tranzitiv A pregăti așternutul sau, prin extensie, patul pentru culcare. • Expresia: Cum îți vei așterne așa vei dormi = după cum știi să-ți orânduiești viața așa vei trăi. ♦ A pune masa. 3. tranzitiv A scrie; a compune. ♦ (Rar) A expune în fața cuiva o pâră, un plan etc. Și din gură ce-i spunea, Pâra cum își așternea? (TEODORESCU). 4. reflexiv și tranzitiv A (se) întinde orizontal pe jos, a (se) culca la pământ. Se așternea de-a lungul, în marginea șesului (VLAHUȚĂ). • Expresia: (reflexiv) A se așterne la drum = a porni la drum lung. A se așterne drumului (sau câmpului etc.) = a fugi sau a merge foarte repede. ♦ reflexiv figurat A se apuca temeinic sau în tihnă de ceva; a se pune, a se așeza pe... Și unde nu s-au așternut pe mâncate și pe băute (CREANGĂ). 5. tranzitiv A trânti, a culca pe cineva la pământ (printr-o lovitură). • Expresia: (învechit) A așterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. – latina asternere. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AȘTERNE: AȘTÉRNE, aștérn, verb III. 1. tranzitiv A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafață. ♦ tranzitiv și reflexiv (Adesea figurat) A (se) împrăștia, a (se) răspândi pe jos, încât să formeze un strat (care se nivelează). 2. tranzitiv A pregăti (și a întinde) așternutul sau, prin extensie, patul pentru culcare. ♦ A pregăti pe masă toate cele necesare pentru a mânca. 3. tranzitiv A scrie, a compune. 4. reflexiv și tranzitiv A (se) întinde (orizontal) pe jos, a (se) culca la pământ. ♦ reflexiv figurat A se apuca temeinic sau în tihnă de o treabă. • Expresia: A se așterne la drum = a porni la drum lung. A se așterne drumului (sau câmpului etc.) = a fugi sau a merge foarte repede. 5. tranzitiv A trânti, a culca pe cineva la pământ (printr-o lovitură). • Expresia: (învechit) A așterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. – latina asternere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AȘTERNE: AȘTÉRNE, aștérn, verb III. 1. tranzitiv A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafață. ♦ (Adesea figurat) A (se) împrăștia, a (se) răspândi pe jos, încât să formeze un strat (care se nivelează). 2. tranzitiv A pregăti (și a întinde) așternutul sau, prin extensie, patul pentru culcare. ♦ A pregăti pe masă toate cele necesare pentru a mânca. 3. tranzitiv A scrie, a compune. 4. reflexiv și tranzitiv A (se) întinde (orizontal) pe jos, a (se) culca la pământ. ♦ (figurat) A se apuca temeinic sau în tihnă de o treabă. • Expresia: A se așterne la drum = a porni la drum lung. A se așterne drumului (sau câmpului etc.) = A fugi sau a merge foarte repede. 5. tranzitiv A trânti, a culca pe cineva la pământ (printr-o lovitură). • Expresia: (învechit) A așterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. – Din latina asternere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AȘTERNE: AȘTERNE verb 1. a (se) așeza, a (se) culca, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune. (S-a asterne la pămînt.) 2. a se așeza, a se depune, a se pune. (S-a asterne mult praf pe...) 3. a se așeza, a cădea, a se depune, a se lăsa, a pica. (S-a asterne bruma.) 4. a așeza, a întinde, a pune. (asterne fața de masă.) 5. a aranja, a așeza, a pregăti, a pune. (asterne masa.) 6.* (familial figurat) a se așeza, a se pune. (Se asterne pe carte, pe învățătură.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AȘTERNE: AȘTERNE verb 1. a (se) așeza, a (se) culca, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune. (S-a asterne la pămînt.) 2. a se așeza, a se depune, a se pune. (S-a asterne mult praf pe...) 3. a se așeza, a cădea, a se depune, a se lăsa, a pica. (S-a asterne bruma.) 4. a așeza, a întinde, a pune. (asterne fața de masă.) 5. a aranja, a așeza, a pregăti, a pune. (asterne masa.) 6.* (familial figurat) a se așeza, a se pune. (Se asterne pe carte, pe învățătură.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE AȘTERNE mă aștern: A SE AȘTÉRNE mă aștérn intranzitiv 1) A se lăsa (pe o suprafață) formând un strat. Frunzele s-au așternut pe sub copaci. 2) (despre ființe) A se întinde pe jos; a se culca la pământ. 3) figurat A se apuca serios de ceva. a se asterne ma astern pe scris. a se asterne ma astern la vorbă. • a se asterne ma astern la drum a porni la drum lung. 4) A se întinde în fața ochilor; a se deschide; a se desfășura. /<lat. asternere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AȘTERNE: AȘTÉRNE verb vezi arunca, azvârli, culca, dărâma, doborî, întinde, lungi, prăbuși, prăvăli, răsturna, trânti. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru așterne: așterne verb vezi ARUNCA. AZVÎRLI. CULCA. DĂRÎMA. DOBORÎ. ÎNTINDE. LUNGI. PRĂBUȘI. PRĂVĂLI. RĂSTURNA. TRÎNTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru așterne: așterne verb vezi ARUNCA. AZVÎRLI. CULCA. DĂRÎMA. DOBORÎ. ÎNTINDE. LUNGI. PRĂBUȘI. PRĂVĂLI. RĂSTURNA. TRÎNTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru așterne: aștérne verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aștérn; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural așteárnă; participiu așternút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru așterne: aștérne (a asterne) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aștérn; conjunctiv prezent 3 să așteárnă; participiu așternút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SE ASTERNE MA ASTERN' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL așterne Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului așterne dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 5 verb tranzitiv: Îe A așterne pe hârtie A scrie. 6 verb tranzitiv: îe A așterne pe portativ A compune muzică. 7 verb tranzitiv: Înv; îe A așterne pe pânză A picta. 13 verb reflexiv: Îe; înv A se așterne de tot A se pleca cu umilință în fața cuiva. 14 verb reflexiv: despre cai; îe A se așterne drumului A fugi atât de repede, de parcă ar atinge pământul cu pântecele. 15 verb reflexiv: Fig; îe A se așterne pe o treabă A se apuca serios de o treabă. 21 verb tranzitiv: Îe A așterne Ia cai A pregăti grajdul cailor. 22 verb tranzitiv: Îe A așterne masa A pune masa. 26 verb tranzitiv: îe A așterne un drum A pietrui un drum. S-a așterne la pămînt. S-a așterne mult praf pe. S-a așterne bruma. Așterne fața de masă. Așterne masa. Se așterne pe carte, pe învățătură. S-a așterne la pămînt. S-a așterne mult praf pe. S-a așterne bruma. Așterne fața de masă. Așterne masa. Se așterne pe carte, pe învățătură. Așterne pe scris. Așterne la vorbă. • așterne la drum a porni la drum lung. Așterne fața de masă. Se așterne pe carte, pe învățătură. Aștérne a așterne verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele aștérn; conjunctiv prezent 3 să așteárnă; participiu așternút. |
GRAMATICA cuvântului așterne? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului așterne. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul așterne poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE aşterne? Vezi cuvântul aşterne desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aşterne?[ aş-ter-ne ] Se pare că cuvântul aşterne are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL așterne Inţelegi mai uşor cuvântul așterne dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe figurat Dac-am văst = văzut că nu mai vii învechit A așterne pe cineva la scară = a întinde pe cineva pe jos pentru a-l bate Cum îți vei așterne așa vei dormi = după cum știi să-ți orânduiești viața așa vei trăi reflexiv A se așterne la drum = a porni la drum lung = a fugi sau a merge foarte repede învechit A așterne pe cineva la scară = a întinde pe cineva pe jos pentru a-l bate A se așterne la drum = a porni la drum lung = a fugi sau a merge foarte repede învechit A așterne pe cineva la scară = a întinde pe cineva pe jos pentru a-l bate A se așterne la drum = a porni la drum lung = A fugi sau a merge foarte repede învechit A așterne pe cineva la scară = a întinde pe cineva pe jos pentru a-l bate |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL așterne |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: O grădină de om?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
