 | as |
|
| Scuipa [ scu-i-pa ] VEZI SINONIME PENTRU scuipa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a scuipa scuip în mai multe dicționareDefinițiile pentru a scuipa scuip din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a scuipa (forma la infinitiv) A scuipa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru scuipa: scuipá (-p, át), verb – 1. A elimina salivă. – Variante scuipi, sch(i)u(o)pi, st(i)ui, Banat șchi(o)pi, știpi, știpa, Moldova stupi, stuchi, scupi. Mr. ascuchiu, ascuchire, megl. scupés, scupiri. latina conspuĕre, prin intermediul unor rezultate populare care se pare că nu au variat încă din epoca romană. Cu reducerea normală a lui nesigură › s, rezultatul *cospuĕre (montañés, portugheză cuspir) ar fi ajuns la o metateză *scupuere › *scupire ( vezi limba franceza escopir, spaniolă escupir), care explică și rezultatul limba română Totuși interpretările variază mult. S-a propus o evoluție *exconspuĕre › excuppere (G. Paris, limba română, XVI, 153); *esconspῑre (Cornu, limba română, IX, 130; Pușcariu 1556; Tiktin); *expuĕre (Cihac, I, 249; Koerting 3374); *scuppῑre, de origine imitativă (Meyer-Lübke, ZRPh., X, 173; REW 8014); *stupῑre (Densusianu, Hlr., 197); *sputāre (Meyer 336); *conspāre (Pascu, I, 43). Forma cea mai veche este scuipi, la Coresi; dacă se ține cont de variantă, este de uz general (ALR, I, 87). derivat scuipat (variantă scuipit, scuipătură, stupit, stupitură), substantiv neutru (faptul de a scuipa); scuipătoare, substantiv feminin (vas în care se scuipă; argotic, gură). Forme diferite ale cuvantului scuipa: scuipa-p scuipaát Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCUIPA: SCUIPÁ, scuip, verb I. 1. intranzitiv A elimina din gură salivă, flegmă etc. cu o mișcare specifică a buzelor și a limbii. ♦ tranzitiv A arunca scuipat asupra (sau în urma) cuiva sau a ceva (sau a face numai gestul respectiv), în semn de batjocorire, de înjosire, de dispreț; figurat a-și manifesta disprețul față de cineva (prin cuvinte, atitudini etc.). ♦ tranzitiv A da, a azvârli ceva afară din gură, prin extensie din gâtlej sau din plămâni; a expectora. • Expresia: (familial) A-și scuipa plămânii = a) se spune despre bolnavii de tuberculoză care tușesc și expectorează des; b) se spune pentru a arăta că cineva depune eforturi deosebite pentru ceva (fără rezultatele scontate). A scuipa sânge = a avea o hemoptizie. 2. tranzitiv A elimina (ajutat de salivă) un corp străin aflat sau introdus în gură. 3. intranzitiv și tranzitiv figurat A arunca ceva cu forță. – latina *scupire. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCUIPA: SCUIPÁ, scuip, verb I. 1. intranzitiv A elimina din gură salivă, flegmă etc. cu o mișcare specifică a buzelor și a limbii. ♦ tranzitiv A arunca scuipat asupra (sau în urma) cuiva sau a ceva (sau a face numai gestul respectiv), în semn de batjocorire, de înjosire, de dispreț; figurat a-și manifesta disprețul față de cineva (prin cuvinte, atitudini etc.). ♦ tranzitiv A da, a azvârli ceva afară din gură; prin extensie din gâtlej sau din plămâni; a expectora. • Expresia: (familial) A-și scuipa plămânii = a) se spune despre bolnavii de tuberculoză care tușesc și expectorează des; b) se spune pentru a arăta că cineva depune eforturi deosebite pentru ceva (fără rezultatele scontate). A scuipa sânge = a avea o hemoptizie. 2. tranzitiv A elimina (ajutat de salivă) un corp străin aflat sau introdus în gură. 3. intranzitiv și tranzitiv figurat A arunca ceva cu forță. – latina *scupire. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SCUIPA scuip 1.: A SCUIPÁ scuip 1. tranzitiv 1) (salivă, flegmă etc.) A arunca din gură (cu ajutorul limbii și a buzelor); a stupi. • a scuipa scuip 1. sânge a fi grav bolnav (de tuberculoză). A-și a scuipa scuip 1. sufletul cu cineva (sau cu ceva) a se chinui mult cu o persoană nepricepută sau îndărătnică ori cu un lucru greu de făcut. 2) figurat (persoane) A batjocori prin gestul scuipatului; a stupi. 2. intranzitiv A evacua saliva sau flegma din gură (cu ajutorul limbii și al buzelor); a stupi. [Monosilabic] /<lat. scupire Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCUIPA: SCUIPA verb 1. a expectora. 2. (regional) a hraconi, (Moldova și Bucovina) a stupi. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scuipa: scuipá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu scuip, persoana a treia singular: el / ea și plural scúipă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru scuipa: scuipa, scuip vezi i. (argoul lumii interlope) 1. a trăda. 2. a mărturisi. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru scuipă: scúipă, scúipe, substantiv feminin (regional) batistă. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scuipa: scuipá (a scuipa) verb, indicativ prezent 3 scúipă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SCUIPA SCUIP' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scuipa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scuipa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii • scuipa sânge a fi grav bolnav de tuberculoză. A-și scuipa sufletul cu cineva sau cu ceva a se chinui mult cu o persoană nepricepută sau îndărătnică ori cu un lucru greu de făcut. Scuipá a scuipa verb, indicativ prezent 3 scúipă. |
GRAMATICA cuvântului scuipa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scuipa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scuipa poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE scuipa? Vezi cuvântul scuipa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scuipa?[ scu-i-pa ] Se pare că cuvântul scuipa are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL scuipa Inţelegi mai uşor cuvântul scuipa dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe familial A-și scuipa plămânii = a se spune despre bolnavii de tuberculoză care tușesc și expectorează des; b se spune pentru a arăta că cineva depune eforturi deosebite pentru ceva fără rezultatele scontate A scuipa sânge = a avea o hemoptizie familial A-și scuipa plămânii = a se spune despre bolnavii de tuberculoză care tușesc și expectorează des; b se spune pentru a arăta că cineva depune eforturi deosebite pentru ceva fără rezultatele scontate A scuipa sânge = a avea o hemoptizie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scuipa |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular a-și lua călcâiele sau picioarele de-a umeri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul scuipa se conjugă: ei ele scúipă
