 | as |
|
| Scufunda [ scu-fun-da ] VEZI SINONIME PENTRU scufunda PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a scufunda scufund în mai multe dicționareDefinițiile pentru a scufunda scufund din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a scufunda (forma la infinitiv) A scufunda conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCUFUNDA: SCUFUNDÁ, scufúnd, verbI. reflexiv (Uneori în concurență cu cufunda) 1. A intra cu totul în apă (sau în alt lichid); a se da la fund, a se afunda. Cînd regimentul întră în valuri, cu puștile ridicate în sus... automatele din față prinseră a răpăi din sute de guri deodată – și capete în căști se scufundau unul după altul. CAMILAR, N. I 285. • figurat Vîntul... venea din zări, trecea pe întinderi, se scufunda în zări. SADOVEANU, O. I 131. Curtea se scufunda în tăcerea dintotdeauna. C. PETRESCU, R. DR. 116. Am tot răbdat, conașule! strigă Marin Stan. Și tot mai rău ne-am scufundat în sărăcie, dacă n-avem pămînt. REBREANU, R. I 144. ♦ tranzitiv A băga ceva în apă sau în alt lichid, a trimite la fund, a face să se afunde; a cufunda, a afunda. Și iar îl scufundă un val uriaș. DUMITRIU, P. forme 29. ♦ figurat (Despre aștri) A coborî dincolo de orizont, a apune. vezi cufunda. Cînd am ajuns pe un colnic, am avut în față apusul de soare; pe orizontul purpuriu a apărut, puternic conturat, un plugar cu plugul și boii lui, venind spre mine dinspre soarele ce se scufunda. SADOVEANU, L. 7. Și soarele, se vede, s-a scufundat pe undeva În larg. despre BOTEZ, P. O. 54. Soarele se scufundase în desișul tihniților copaci. VLAHUȚĂ, O. A. 121. 2. A se adînci, a intra (adînc) în ceva, a dispărea în...; a se înfunda. Și se scufundă în bordei. DUMITRIU, N. 28. Iepuri... se scufundau în tufele ce mărgineau pîrăul. SADOVEANU, O. I 64. Picioarele, la fitece pas, i se scufundă pînă la glezne [în zăpadă]. DELAVRANCEA, S. 33. • figurat Tăceau din nou... cum tăcea cătunul scufundat în somnul lui greu. vezi limba română ianuarie 1956, 34. Se uită împrejur la toată curtea scufundată în umbră. DUMITRIU, N. 162. ♦ (Despre pămînt) A se prăbuși. După ce se luptară de credeau că o să se scufunde pămîntul subt ei, nu știu cum îi veni bine fetei împăratului, aduse paloșul cam pieziș și-i reteză capul. ISPIRESCU, L. 27. • Expresia: N-are să se scufunde pămîntul = n-are să fie cine știe ce pagubă, n-are să se întîmple nici un rău. N-are să se scufunde pămîntul dacă o muri unul ca el; tot are să moară el odată. ȘEZ. XII 110. ♦ tranzitiv figurat A aținti, a pironi, a adînci. O îmbrățișă și, scufundîndu-și privirea în ochii ei, îngînă răgușit. REBREANU, R. I 247. 3. figurat A se lăsa absorbit de o activitate, de gînduri etc. vezi cufunda. Scufundîndu-se în gazete, Titu își uită curînd necazul. REBREANU, I. 66. Se scufunda în gînduri și nu mai spunea nimic cîte o jumătate de ceas. VLAHUȚĂ, O. A. 237. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCUFUNDA: SCUFUNDÁ, scufúnd, verb I. 1. reflexiv și tranzitiv A intra sau a băga cu totul în apă sau în alt lichid; a (se) cufunda. ♦ specializare A dispărea sau a face o navă să dispară sub nivelul apei (în urma unei avarii). ♦ reflexiv figurat (Despre aștri) A apune. 2. reflexiv A intra (adânc) în ceva, a se afunda (într-o materie moale); a se adânci, a se înfunda. ♦ (Despre ochi) A se înfunda în orbite. ♦ (Despre pământ) A se prăbuși, a se surpa. • Expresia: N-are să se scufunde pământul = nu se va întâmpla nici un rău, nu va fi prea mare pagubă. 3. tranzitiv și reflexiv figurat (Rar) A face să fie sau a se lăsa absorbit de o activitate, de o preocupare. – prefix s- + cufunda. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCUFUNDA: SCUFUNDÁ, scufúnd, verb I. 1. reflexiv și tranzitiv A intra sau a băga cu totul în apă sau în alt lichid; a (se) cufunda. ♦ specializare A dispărea sau a face o navă să dispară sub nivelul apei (în urma unei avarii). ♦ reflexiv figurat (Despre aștri) A apune. 2. reflexiv A intra (adânc) în ceva, a se afunda (într-o materie moale); a se adânci, a se înfunda. ♦ (Despre ochi) A se înfunda în orbite. ♦ (Despre pământ) A se prăbuși, a se surpa. Expresia: N-are să se scufunde pământul = nu se va întâmpla niciun rău, nu va fi prea mare pagubă. 3. tranzitiv și reflexiv figurat (Rar) A. face să fie sau a se lăsa absorbit de o activitate, de o preocupare. – prefix s- + cufunda. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCUFUNDA: SCUFUNDA verb 1. a (se) îneca. (Ambarcația s-a scufunda.) 2. a (se) adînci, a (se) afunda, a (se) cufunda, a (se) înfunda. (Picioarele i se scufunda în zăpadă.) 3. (regional) a se sodomi. (Pămîntul s-a scufunda.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCUFUNDA: SCUFUNDÁ verb vezi apune, asfinți, aținti, coborî, dispărea, fixa, pieri, pironi, pleca, ținti, țintui. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scufunda: scufunda verb vezi APUNE. ASFINȚI. AȚINTI. COBORÎ. DISPĂREA. FIXA. PIERI. PIRONI. PLECA. ȚINTI. ȚINTUI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru scufunda: scufúnda substantiv feminin articulat (regional; în locuţiune adverbiala) de-a scufunda sau de-a scufundele = cu totul, în întregime. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SCUFUNDA scufund: A SCUFUNDÁ scufúnd tranzitiv (obiecte) A băga sau a intra cu totul într-un lichid. /S + a cufunda Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scufunda: scufundá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu scufúnd, persoana a treia singular: el / ea și plural scufúndă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scufunda: scufundá (a scufunda) verb, indicativ prezent 3 scufúndă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru scufunda: scufunda, scufund vezi t. (glum.) a confunda. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SCUFUNDA SCUFUND' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scufunda Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scufunda dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ambarcația s-a scufunda. Picioarele i se scufunda în zăpadă. Pămîntul s-a scufunda. Ambarcația s-a scufunda. Pământul s-a scufunda. Scufundá a scufunda verb, indicativ prezent 3 scufúndă. |
GRAMATICA cuvântului scufunda? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scufunda. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scufunda poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE scufunda? Vezi cuvântul scufunda desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scufunda?[ scu-fun-da ] Se pare că cuvântul scufunda are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL scufunda Inţelegi mai uşor cuvântul scufunda dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe N-are să se scufunde pămîntul = n-are să fie cine știe ce pagubă, n-are să se întîmple nici un rău N-are să se scufunde pământul = nu se va întâmpla nici un rău, nu va fi prea mare pagubă Expresia: N-are să se scufunde pământul = nu se va întâmpla niciun rău, nu va fi prea mare pagubă Scufúnda substantiv feminin articulat regional; în locuţiune adverbiala de-a scufunda sau de-a scufundele = cu totul, în întregime |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scufunda |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A închide paranteza?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul scufunda se conjugă: ei ele scufúndă
