 | as |
|
| Schimba [ schim-ba ] VEZI SINONIME PENTRU schimba PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a schimba schimb în mai multe dicționareDefinițiile pentru a schimba schimb din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a schimba (forma la infinitiv) A schimba conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCHIMBA: SCHIMBÁ, schimb, verb I. tranzitiv 1. A înlocui ceva sau pe cineva cu altceva sau cu altcineva. Le schimba [porumbeilor] apa și împrăștia pe pămînt... grăunțele. PAS, Z. I 130. Intră în odaia din dreapta și-și schimbă broboada. SADOVEANU, B. 30. • reflexiv pasiv Sus, pași grei făceau să răsune șlepul. Se schimbau sentinelele. DUMITRIU, N. 137. • Expresia: A schimba scrisori = a coresponda. (reflexiv pasiv) Între doi inși... s-au schimbat următoarele scrisori. MACEDONSKI, O. III 112. A schimba (cîte) o vorbă (sau un cuvînt), sau (cîteva) vorbe (sau cuvinte) = a sta puțin de vorbă. Au schimbat cîteva vorbe repezi, apoi, cînd în sală s-a făcut liniște, a vorbit din nou Lupu. GALAN, Z. R. 26. Schimbăm cîte un cuvînt noaptea. SAHIA, N. 116. Coborîră în Calea Victoriei fără a schimba un cuvînt. REBREANU, R. I 43. • (Obiectul care ia locul altuia se introduce prin prepoziție «cu», «pe», «întru») Studenta... schimbă cartea de anatomie pe un roman. C. PETRESCU, Î. II 216. Cum fură ei schimbați cu niște căței. SBIERA, P. 114. Să nu schimb a ta coroană într-o ramură de spini. EMINESCU, O. I 146. 2. A da, a ceda un obiect, un bun pentru altul, a face schimb. ♦ A da o sumă de bani pentru a primi alta de aceeași valoare, dar constînd din alte monede. 3. A da unui lucru altă formă, alt aspect, altă înfățișare, altă valoare; a modifica, a transforma, a preface. Îi ajunsese la ureche că țăranii umblă să schimbe ce-a fost în trecut. REBREANU, R. I 255. Dar timpul, care schimbă toate, adusese rînduială și la gurile Dunării. BART, E. 322. • Expresia: A schimba foaia = a-și modifica purtarea față de cineva, • reflexiv Îți place cum s-au schimbat lucrurile? Acuma găsești de toate la magazin. DAVIDOGLU, M. 82. Nu se putea domiri... cum de în cîteva zile s-au schimbat astfel locurile? ISPIRESCU, L. 9. Pînă la Tecuci verb reflexiv:emea se schimbă cînd spre vînt, cînd spre ploaie; pulberea și glodul se luptă pe rînd asupră-mi. RUSSO, O. 144. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «în») Pădurile se schimbaseră în cîmpii. ISPIRESCU, L. 9. Palatul... s-a schimbat iarăși în sărăcăciosul bordei al moșneagului. CREANGĂ, P. 89. (expresie) Se schimbă vorba, se zice cînd intervine ceva care modifică o situație. De la Neamț la Fălticeni și de la Fălticeni la Neamț era pentru noi atunci o palmă de locuțiune Dar acum se schimba vorba: o cale scurtă de două poște, de la Fălticeni la Neamț, nu se potrivește c-o întindere de șase poște, lungi și obositoare de la Iași pînă la Neamț. CREANGĂ, A. 116. ♦ (Despre oameni) A-și modifica firea, glasul, conduita. Dragă, schimbă-ți purtarea, Dacă verb reflexiv:ei să fii a mea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 422. • reflexiv Trec verb reflexiv:emile și cu ele se schimbă și oamenii. ANGHEL, PR. 107. Ăst somn nu prea-mi place și o să i-o spui. – Ba să-ți cauți treaba, că mănînci trînteală, S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi. ALEXANDRESCU, P. 65. (expresie) A se schimba la față sau (tranzitiv) a schimba fețe vezi față (I 1). 4. A se îmbrăca cu alte rufe (curate) sau cu alte haine (decît cele purtate pînă atunci). Abia avui verb reflexiv:eme a-mi schimba hainele. NEGRUZZI, S. I 67. • reflexiv Nurorile... plecară umilite în cămările lor, ca să se schimbe. ISPIRESCU, L. 40. Fă-mă, doamne, țîntă-n grindă, Să văz mîndra cînd se schimbă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 397. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu» sau «în») Cu cămeașă albă m-am schimbat. SEVASTOS, N. 12. ♦ A da cuiva rufărie curată sau alte haine. Îi duce la sine în casă și-i schimbă în haine uscate, că ale lor toate erau ude. RETEGANUL, P. IV 76. ♦ (Învechit) A travesti. În stremțe mă-nvelește De mă schimbă calicește. ALECSANDRI, P. P. 137. 5. A muta dintr-un loc într-altul, a așeza în altă parte, a abate în altă direcție. Eu schimb privirea-n altă parte. PĂUN-PINCIO, P. 59. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste verb reflexiv:o limbă, Ce cu-a turmelor pășune a ei patrie ș-o schimbă. EMINESCU, O. I 142. Soarele își schimbă locul Și apune roș ca focul. ALECSANDRI, P. II 19. • Expr- A schimba vorba (sau, mai rar, vorbirea, cuvîntul) = a abate convorbirea în altă direcție (pentru a evita un subiect neplăcut). Emilia încerca să schimbe vorba. C. PETRESCU, Î. II 235. Așa el schimbă vorbirea: Defăimă năpăstuirea. ALEXANDRESCU, P. 32. A schimba cîntecul (sau tonul, nota) = a vorbi sau a acționa altfel decît înainte. A schimba macazul vezi macaz. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCHIMBA: SCHIMBÁ, schimb, verb I. 1. tranzitiv A înlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceeași natură). • Expresia: A schimba scrisori = a coresponda. A schimba o vorbă (sau un cuvânt, câteva vorbe, câteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (puțin) de vorbă; a conversa, a vorbi (cu cineva). 2. tranzitiv A ceda un lucru, un bun, pentru a lua în locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. ♦ A ceda o sumă de bani pentru a primi alta de aceeași valoare, dar constând din alte monede. 3. tranzitiv A da unui lucru altă formă, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. • Expresia: A schimba vorba = a abate convorbirea în altă direcție. A schimba cântecul (sau tonul, nota, foaia etc.) = a-și modifica comportarea, atitudinea. (reflexiv) Se schimbă vorba, se spune când intervine ceva care modifică situația existentă. ♦ reflexiv (Despre oameni) A-și modifica aspectul, firea, conduita etc. ♦ reflexiv (Despre timp, verb reflexiv:eme) A se modifica (în bine sau în rău). 4. reflexiv și tranzitiv A (se) îmbrăca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-și) pune alte haine în locul celor purtate până atunci. ♦ (învechit) A (se) travesti. 5. tranzitiv A muta (în alt loc, în altă parte). – latina *excambiare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCHIMBA: SCHIMBÁ, schimb, verb I. 1. tranzitiv A înlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceeași natură). • Expresia: A schimba scrisori = a coresponda. A schimba o vorbă (sau un cuvânt, câteva vorbe, câteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (puțin) de vorbă; a conversa, a vorbi (cu cineva). 2. tranzitiv A ceda un lucru, un bun, pentru a lua în locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. ♦ A ceda o sumă de bani pentru a primi alta de aceeași valoare, dar constând din alte monede. 3. tranzitiv A da unui lucru altă formă, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. • Expresia: A schimba vorba = a abate convorbirea în altă direcție. A schimba cântecul (sau tonul, nota, foaia etc) = a-și modifica comportarea, atitudinea. (reflexiv) Se schimbă vorba, se spune când intervine ceva care modifică situația existentă. ♦ reflexiv (Despre oameni) A-și modifica aspectul, firea, conduita etc. ♦ reflexiv (Despre timp, verb reflexiv:eme) A se modifica (în bine sau în rău). 4. reflexiv și tranzitiv A (se) îmbrăca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-și) pune alte haine decât cele purtate până atunci. ♦ (învechit) A (se) travesti. 5. tranzitiv A muta (în alt loc, în altă parte). – latina *excambiare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru schimba: schimbá (-b, -át), verb – 1. A înlocui ceva, a permuta. – 2. A modifica, a transforma. – 3. A ceda, a lăsa un obiect pentru contravaloarea lui. – 4. A înlocui, a substitui. – 5. A denatura, a altera. – 6. (reflexiv) A înlocui, a substitui. – 7. (reflexiv) A se primeni. – Megl. schimb(ari). – Variante înschimba. latina *excambiāre (Pușcariu 1548; REW 2949), conform italiana scambiare, prov. escambiar, limba franceza échanger. Fonetismul din limba română se explică printr-o metateză *scîmbia › *scîimba, ca în habeat › aibă, rubeum › roib, etc. derivat schimb, substantiv neutru (mutare; înlocuire; renovare; transformare; modificare; rufe curate), postverbal; schimbăcios, adjectiv (instabil, inconstant, nestatornic); schimbaș, substantiv masculin (în trecut, milițian în serviciu regulat o săptămînă pe lună); schimbător, adjectiv (variabil, volubil, versatil); neschimbat, adjectiv (fără schimbări, fără modificări, inalterat); preschimba, verb (a schimba, a face schimb, a transforma); schimbiș, adverb (alternativ); schimboaie, substantiv feminin (Moldova, regulator la plug); schimbăciune (variantă schimbătură), substantiv feminin (învechit, schimb). Forme diferite ale cuvantului schimba: schimba-b schimba-át Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SCHIMBA schimb: A SCHIMBÁ schimb tranzitiv 1) (ființe, lucruri) A supune unui schimb. • a schimba schimb calul pe măgar (sau capra pe gâscă, sau cioara pe pupăză) se spune, când dai un lucru bun și primești altul mai prost. a schimba schimb (câte) o vorbă (sau (câteva) vorbe) a sta puțin de vorbă. 2) A face să se schimbe; a preface; a preschimba; a transforma; a modifica. 3) A muta în altă parte. • a schimba schimb vorba a trece la altă temă în timpul unei convorbiri; a începe a vorbi despre altceva. a schimba schimb cântecul (sau tonul, nota, foaia) a vorbi sau a se purta altfel (cu cineva), decât mai înainte. /<lat. excambiare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru schimba: schimbá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu schimb, persoana a treia singular: el / ea și plural schímbă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru schimba: schimbá (a schimba) verb, indicativ prezent 3 schímbă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCHIMBA: SCHIMBÁ verb vezi deghiza, travesti. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru schimba: schimba verb vezi DEGHIZA. TRAVESTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SCHIMBA SCHIMB' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL schimba Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului schimba dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A schimba bani, hârtii de valoare. L-a schimba cu un inginer mai bun. Accentul s-a schimba pe ultima silabă. Să-ți schimba gândurile cu privire la. Schimba marea în uscat. Temperatura s-a schimba brusc. Bucuria lor s-a schimba în suspine. • schimba calul pe măgar sau capra pe gâscă, sau cioara pe pupăză se spune, când dai un lucru bun și primești altul mai prost. Schimba câte o vorbă sau câteva vorbe a sta puțin de vorbă. • schimba vorba a trece la altă temă în timpul unei convorbiri; a începe a vorbi despre altceva. Schimba cântecul sau tonul, nota, foaia a vorbi sau a se purta altfel cu cineva, decât mai înainte. Schimbá a schimba verb, indicativ prezent 3 schímbă. |
GRAMATICA cuvântului schimba? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului schimba. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul schimba poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE schimba? Vezi cuvântul schimba desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul schimba?[ schim-ba ] Se pare că cuvântul schimba are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL schimba Inţelegi mai uşor cuvântul schimba dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A schimba scrisori = a coresponda A schimba cîte o vorbă sau un cuvînt, sau cîteva vorbe sau cuvinte = a sta puțin de vorbă A schimba foaia = a-și modifica purtarea față de cineva, reflexiv Îți place cum s-au schimbat lucrurile? Acuma găsești de toate la magazin Expr- A schimba vorba sau, mai rar, vorbirea, cuvîntul = a abate convorbirea în altă direcție pentru a evita un subiect neplăcut A schimba cîntecul sau tonul, nota = a vorbi sau a acționa altfel decît înainte A schimba scrisori = a coresponda cu cineva = a sta puțin de vorbă; a conversa, a vorbi cu cineva A schimba vorba = a abate convorbirea în altă direcție = a-și modifica comportarea, atitudinea A schimba scrisori = a coresponda cu cineva = a sta puțin de vorbă; a conversa, a vorbi cu cineva A schimba vorba = a abate convorbirea în altă direcție A schimba cântecul sau tonul, nota, foaia etc = a-și modifica comportarea, atitudinea |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL schimba |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tartric adjectiv masculin în expresie acid tartric?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul schimba se conjugă: ei ele schímbă
