eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a rugini


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Rugini [ ru-gi-ni ]
VEZI SINONIME PENTRU rugini PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a rugini în mai multe dicționare

Definițiile pentru a rugini din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a rugini
Verbul: a rugini (forma la infinitiv)
A rugini conjugat la timpul prezent:
  • eu ruginesc
  • tu ruginești
  • el ea ruginește
  • noi ruginim
  • voi ruginiți
  • ei ele ruginesc
VEZI VERBUL a rugini CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUGINI:
RUGINÍ, ruginesc, verb IV.

1. intranzitiv (Despre fier și obiecte de fier) A prinde rugină. Un adăpost de stuf în care rugineau trei semănători. GALAN, B. I 52. Pușculița-mi ruginește, Ținta-n ghioagă se tocește. ALECSANDRI, P. I 59. Coasa-n cui a ruginit Și eu, maică, n-am venit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 197.

2. intranzitiv figurat (Despre frunze, cîmp etc.). A căpăta culoarea galben-roșiatică a ruginii. Acest măreț și molcom apus de soare, întins ca o coadă de păun peste pădurile care începeau să ruginească. CAMIL PETRESCU, O. I 28. Era toamnă. Codrul de fagi începuse a rugini. VLAHUȚĂ, O. A. 503.

3. reflexiv figurat A se învechi, a nu mai corespunde, a nu mai fi actual. A lumii temelie se mișcă, se clătește, Vechile-i instituții se șterg, s-au ruginit. ALEXANDRESCU, M.

5.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

A RUGINI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A RUGINI:
A RUGINÍ a ruginiéște

1. intranzitiv

1) (despre obiecte de metal) A se acoperi cu rugină; a se oxida.

2) (despre plante) A fi atacat de rugină.

3) figurat (despre vegetația de toamnă) A căpăta o culoare asemănătoare cu cea a ruginii; a deveni brun-roșcat.

2. tranzitiv A face să se acopere cu rugină; a oxida. Umezeala a ruginiește metalele. /Din rugină
Forme diferite ale cuvantului a rugini: éște a rugini1.

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RUGINI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUGINI:
RUGINÍ, ruginesc, verb IV.

1. intranzitiv A se acoperi cu rugină (I 1), a se umple de rugină, a prinde rugină.

2. intranzitiv figurat (Despre frunze, plante etc.) A căpăta o culoare galben-roșiatică asemănătoare cu a ruginii.

3. reflexiv figurat A deveni perimat, depășit, a se învechi, a nu mai fi actual.

– Din rugină.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RUGINI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUGINI:
RUGINÍ, ruginesc, verb IV.

1. intranzitiv A se acoperi cu rugină (I 1), a se umple de rugină, a prinde rugină.

2. intranzitiv figurat (Despre frunze, plante etc.) A căpăta o culoare galben-roșiatică asemănătoare cu a ruginii.

3. reflexiv figurat A deveni perimat, depășit, a se învechi, a nu mai fi actual.

– Din rugină.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rugini
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rugini:
ruginí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ruginésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rugineá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural rugineáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rugini
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rugini:
ruginí (a rugini) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ruginésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rugineá; conjunctiv prezent 3 să rugineáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

RUGINI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUGINI:
RUGINI verb (chimie) a (se) oxida, (popular) a (se) cocli. (Un metal care s-a rugini.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A RUGINI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RUGINI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rugini dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A RUGINÍ ruginiéște 1.
Umezeala ruginiește metalele.
Ruginí a rugini verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ruginésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rugineá; conjunctiv prezent 3 să rugineáscă.
Un metal care s-a rugini.

GRAMATICA cuvântului RUGINI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rugini.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RUGINI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE rugini?
    Vezi cuvântul rugini desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rugini?
    [ ru-gi-ni ]
    Se pare că cuvântul rugini are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RUGINI

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: CAtuSi adverb în expresie câtuși de puțin?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    a avea de discutat, de aranjat ceva cu cineva
    a se zbate, a suferi de dor, de dragoste etc
    oricât de puțin, cât de cât; în construcții negative absolut deloc, defel
    cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app