 | as |
|
| Rezista [ re-zis-ta ] VEZI SINONIME PENTRU rezista PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a rezista rezist în mai multe dicționareDefinițiile pentru a rezista rezist din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a rezista (forma la infinitiv) A rezista conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REZISTA: REZISTÁ, rezíst, verb I. intranzitiv A ține piept, a se opune, a se împotrivi; a nu ceda, a nu se lăsa învins de... El rezistă puțin, cum ar rezista un bolnav căruia îi deplasezi o mînă scrîntită. SEBASTIAN, T. 90. Te mirai că mai rezistă torentelor de ploaie. EMINESCU, N. 34. Romînii, duși de Ștefan, în lagăr se izbesc! Nimic nu le rezistă, nici tunuri, nici desime. ALECSANDRI, P. III 231. • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la») A rezista bine la boală, la oboseală. ♦ A face față, a se ține tare. Unsprezece luni pe an sînt și eu un om grăbit, un om crispat, un om care aleargă, care discută, care rezistă, dar după unsprezece luni mă duc undeva departe de oraș. SEBASTIAN, T. 64. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REZISTA: REZISTÁ verb I. intr. A nu ceda loviturii unui alt corp. ♦ (figurat) A se împotrivi, a nu ceda, a nu se lăsa învins. ♦ (Despre idei, afirmații etc.) A se menține, a se susține prin temeinicie. [P.i. rezíst. / < limba franceza résister, italiana , latina resistere – a se ține tare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REZISTA: REZISTA verb 1. a se împotrivi, (învechit) a (se) nevoi. (A rezista pînă la ultimul om.) 2. a se ține. (A rezista bine pînă la sfîrșitul cursei.) 3. a dura, a se păstra, a ține. (O încălțăminte care rezista mult.) 4. a (o) duce, a ține. (O haină care rezista la tăvăleală.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REZISTA: REZISTÁ verb intr. 1. (despre obiecte, corpuri) a nu ceda loviturii unui alt corp. 2. (despre oameni) a se împotrivi, a nu ceda. • (despre idei, afirmații etc.) a se menține, a se susține prin temeinicie. (< limba franceza résister, latina resistere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A REZISTA rezist: A REZISTÁ rezíst intranzitiv 1) (despre persoane) A manifesta tărie; a nu se lăsa învins. a rezista rezist în luptă. 2) (despre materiale) A nu se modifica sub acțiunea factorilor externi. /<fr. résister, latina resistere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REZISTA: REZISTÁ, rezíst, verb I. intranzitiv A se împotrivi, a ține piept; a opune rezistență; a nu ceda la acțiunea unor forțe din afară; a nu se lăsa învins, a se ține tare. – Din limba franceza résister, latina resistere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REZISTA: REZISTÁ, rezíst, verb I. intranzitiv A se împotrivi, a ține piept; a opune rezistență; a nu ceda la acțiunea unor forțe din afară; a nu se lăsa învins, a se ține tare. – Din limba franceza résister, latina resistere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rezista: rezistá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu rezíst, persoana a treia singular: el / ea și plural rezístă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rezista: rezistá (a rezista) verb, indicativ prezent 3 rezístă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A REZISTA REZIST' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rezista Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rezista dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Au rezista până la ultimul om. A rezista bine până la sfârșitul cursei. O încălțăminte care rezista mult. O haină care rezista la tăvăleală. A rezista pînă la ultimul om. A rezista bine pînă la sfîrșitul cursei. O încălțăminte care rezista mult. O haină care rezista la tăvăleală. Rezista în luptă. Rezistá a rezista verb, indicativ prezent 3 rezístă. |
GRAMATICA cuvântului rezista? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rezista. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rezista poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE rezista? Vezi cuvântul rezista desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rezista?[ re-zis-ta ] Se pare că cuvântul rezista are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rezista |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Câtă mai?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul rezista se conjugă: ei ele rezístă
