 | as |
|
| Reuşi [ re-u-şi ] VEZI SINONIME PENTRU reuşi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a reusi în mai multe dicționareDefinițiile pentru a reusi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a reuși (forma la infinitiv) A reuși conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REUȘI: REUȘÍ, reușesc, verb IV. intranzitiv 1. A ajunge la rezultatul dorit, a o scoate la capăt, a izbuti, a izbîndi. A reuși la examen. • tranzitiv (Urmat de o completivă sau de un infinitiv) A reușit să scoată pe stăpînul său din casă. REBREANU, R. I 70. Nu reușise să emigreze, dar rămăsese atașată pentru totdeauna de marinari. BART, E. 192. Vornicul Dumbravă reușise a scăpa în Transilvania. HASDEU, I. vezi 169. 2. A fi realizat după plac, a ieși bine, a avea succes. Festivalul a reușit. ▭ Toate experiențele de laborator ne-au reușit. BARANGA, I. 184. ♦ tranzitiv A termina bine, a face ceva cu pricepere și îndemînare. Pictorul a reușit portretul. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REUȘI: REUȘI verb 1. a izbuti, (franțuzism) a parveni, (învechit și popular) a isprăvi, (popular) a nimeri, (prin Moldova) a hălădui, (Transilvania și Bucovina) a succede, (grecism învechit) a catortosi. (A reusi să facă un dispozitiv pentru...) 2. a izbuti, a prinde. (Viclenia lui nu a reusi.) 3. a izbîndi, a izbuti, (învechit) a reieși, (figurat) a răzbi. (A fost acolo și a reusi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REUȘI: REUȘÍ, reușesc, verb IV. intranzitiv și tranzitiv 1. A ajunge la rezultatul dorit; a izbuti, a izbândi. 2. A avea succes, a termina cu bine. ♦ A face ceva cu pricepere și îndemânare. [ pronunție: re-u-] – Din italiana riuscire, limba franceza réussir. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REUȘI: REUȘÍ, reușesc, verb IV. intranzitiv și tranzitiv 1. A ajunge la rezultatul dorit; a izbuti, a izbândi. 2. A avea succes, a termina cu bine. ♦ A face ceva cu pricepere și îndemânare. [ pronunție: re-u-] – Din italiana riuscire, limba franceza réussir. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru reuși: reuși (reușésc, reușít), verb – A izbuti, a izbîndi, a avea succes. în franceză réussir combinat cu italiana riuscire. – derivat reușită, substantiv feminin, din limba franceza réussite; nereușită, substantiv feminin (insucces). Forme diferite ale cuvantului reusi: reușésc reu Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A REUȘI: A REUȘÍ a reusiésc 1. intranzitiv A avea succes. a reusi la examene. 2. tranzitiv A obține după o serie de eforturi; a izbuti; a izbândi. [silabe re-u-] /<it. riuscire, limba franceza réussir Forme diferite ale cuvantului a reusi: a reusiésc a reusi1. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reuși: reușí verb (silabe re-u-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele reușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea reușeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural reușeáscă; gerunziu reușínd Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REUȘI: REUȘÍ verb IV. intr. 1. A izbuti. 2. A avea succes. [pronume re-u-. / p.i. -șesc, conjuncție -șească. / < limba franceza réussir, conform italiana riuscire]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reuși: reușí (a reusi) (re-u-) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele reușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea reușeá; conjunctiv prezent 3 să reușeáscă; gerunziu reușínd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REUȘI: REUȘÍ verb intr., trecut 1. a izbuti. 2. a avea succes. (< italiana riuscire, limba franceza réussir) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A reuși: A reuși ≠ a eșua Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A REUSI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A reuși Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a reuși dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A a reuși să facă un dispozitiv pentru. Viclenia lui nu a a reuși. A fost acolo și a a reuși. A REUȘÍ a reușiésc 1. A reuși la examene. Reușí a a reuși re-u- verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele reușésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea reușeá; conjunctiv prezent 3 să reușeáscă; gerunziu reușínd. A fost acolo și a a reuși. |
GRAMATICA cuvântului A reuși? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a reuși. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A reuși poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE reuşi? Vezi cuvântul reuşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reuşi?[ re-u-şi ] Se pare că cuvântul reuşi are trei silabe |