 | as |
|
| Respecta [ res-pec-ta ] VEZI SINONIME PENTRU respecta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a respecta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a respecta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a respecta (forma la infinitiv) A respecta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RESPECTA: RESPECTÁ, respéct, verb I. tranzitiv 1. A simți și a manifesta respect față de cineva; a cinsti, a stima. Toată lumea te respectă. DUMITRIU, N. 127. Artistele îl iubeau și-l respectau pe maestru, care le ocrotea și le învăța să cînte. BART, E. 366. ♦ A ține seama de..., a acorda atenția cuvenită; a nu neglija. Eu vă respect durerea ce viața vă-nconjoară. BOLINTINEANU, O. 19. Să respectăm armonia limbei, să ne conducem de notele ei melodioase și să ne ferim de tot ce ar produce cacofonii în concertul ei. ALECSANDRI, S. 55. ♦ reflexiv A-și păstra demnitatea, a nu face nimic care ar fi sub demnitatea sa. ♦ (Glumeț) A cruța (pe cineva, mai rar ceva), a nu vătăma. Curios... hingherii îl respectară [pe cățel]. GALACTION, O. I 308. 2. (Cu privire la contracte, angajamente) A ține întocmai, a nu se abate de la... Se trezește obștia cu citație... subt cuvînt că nu ți-a respectat la verb reflexiv:eme contractul. C. PETRESCU, Î. II 208. Respecți tu jurămîntul de-a o lua soție? ALECSANDRI, T. II 160. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RESPECTA: RESPECTÁ, respéct, verb I. tranzitiv 1. A simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. • reflexiv recipr. Se respectă unul pe altul. ♦ A acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija. • reflexiv A-și păstra demnitatea. ♦ A nu păgubi, a cruța; a nu tulbura, a nu deranja. 2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc. – Din limba franceza respecter. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RESPECTA: RESPECTA verb 1. a aprecia, a cinsti, a considera, a onora, a prețui, a stima, (învechit) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (Toți îl respecta în mod sincer.) 2. a ține, (învechit și popular) a cinsti, (popular) a păzi, (învechit) a feri, a observa, a veghea. (A respecta o datină, un obicei.) 3. a îndeplini, a onora, a ține, (popular) a păzi. (Și-a respecta învoiala.) 4. a urma. (A respecta prescripțiile medicului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RESPECTA: RESPECTÁ, respéct, verb I. tranzitiv 1. A simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. • reflexiv recipr. Se respectă unul pe altul. ♦ A acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija. ♦ reflexiv A-și păstra demnitatea. ♦ A nu păgubi, a cruța. 2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc. – Din limba franceza respecter. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RESPECTA: RESPECTÁ verb I. trecut 1. a avea respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. • a ține seama de; a nu neglija. 2. a nu se abate de la o lege, de la un principiu etc. II. reflexiv a-și păstra demnitatea. (< limba franceza respecter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RESPECTA: RESPECTÁ verb I. trecut 1. A avea respect față de cineva; a cinsti, a stima. ♦ reflexiv A-și păstra demnitatea. 2. A nu se abate de la o lege, de la un contract etc. [P.i. respéct. / < limba franceza respecter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru respecta: respectá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu respéct, persoana a treia singular: el / ea și plural respéctă, perfectul simplu persoana întâi singular: eu respectái Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru respecta: respectá (a respecta) verb, indicativ prezent 3 respéctă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A respecta: A respecta ≠ a disprețui Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A RESPECTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A respecta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a respecta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Toți îl a respecta în mod sincer. A a respecta o datină, un obicei. Și-a a respecta învoiala. A a respecta prescripțiile medicului. Și-a a respecta învoiala. A a respecta prescripțiile medicului. Respectá a a respecta verb, indicativ prezent 3 respéctă. |
GRAMATICA cuvântului A respecta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a respecta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A respecta poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE respecta? Vezi cuvântul respecta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul respecta?[ res-pec-ta ] Se pare că cuvântul respecta are trei silabe |
La plural verbul respecta se conjugă: ei ele respéctă