 | as |
|
| Remite [ re-mi-te ] VEZI SINONIME PENTRU remite PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a remite remit în mai multe dicționareDefinițiile pentru a remite remit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a remite (forma la infinitiv) A remite conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REMITE: REMITE verb 1. a da, a încredința, a înmîna, a întinde, a preda, a transmite, (livresc) a confia, (învechit) a încrede, a paradosi, a pridădi, a pristavlisi, a teslimarisi, a teslimatisi, a tinde. (I-a remite o scrisoare.) 2. a depune, a înainta, a înmîna, a preda, a prezenta, a transmite, (popular) a băga. (I-a remite întreaga documentație). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REMITE: REMÍTE, remít, verb III. tranzitiv 1. A preda, a înmîna. A remite o scrisoare. ▭ Nu v-am remis încă hîrtiile, cheile. DEMETRIUS, C. 60. despre Florescu mi-a remis mie un pachet. GHICA, A. 674. 2. A renunța la o sumă de bani datorată de un debitor, a face să se stingă o datorie. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REMITE: REMÍTE, remít, verb III. tranzitiv 1. A preda, a înmâna, a da. 2. A renunța la o sumă de bani datorată de un debitor, a face să se stingă o datorie. 3. (Rar) A amâna. – Din latina remittere (cu sensuri după limba franceza remettre).[1] Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REMITE: REMÍTE, remít, verb III. tranzitiv 1. A preda, a înmâna, a da. 2. A renunța la o sumă de bani datorată unui debitor, a face să se stingă o datorie. 3. (Rar) A amâna. – Din latina remittere (cu sensuri după limba franceza remettre).[1] Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REMITE: REMÍTE verb III. trecut 1. A înmâna, a da, a preda. 2. A renunța la o sumă datorată de un debitor, a ierta pe cineva de datorie. [P.i. remít. / < latina remittere, conform limba franceza remettre]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A REMITE remit: A REMÍTE remít tranzitiv 1) A da în mână; a da în posesie; a înmâna; a preda. 2) (datorii ale debitorilor) A șterge de pe lista de plată. /<lat. remittere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REMITE: REMÍTE verb trecut 1. a înmâna, a preda, a încredința. 2. a renunța la o sumă datorată de un debitor. (< latina remittere, după limba franceza remettre) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru remite: remíte verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele remít; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural remítă; gerunziu remițând; participiu remís Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru remite: remíte (a remite) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele remít; conjunctiv prezent 3 să remítă; gerunziu remițấnd; participiu remís Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru remite: remite verb vezi AMÎNA. DEZMETICI. ÎNAPOIA. RECULEGE. REDA. REGĂSI. RESTITUI. REVENI. TREZI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru remite: remite vezi 1. a preda: a remite o scrisoare; 2. a amâna: a remite o afacere. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru REMITE: REMÍTE verb 1. vezi înmâna. 2. vezi preda. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A REMITE REMIT' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL REMITE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului remite dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I-a remite o scrisoare. I-a remite întreaga documentație. Remíte a remite verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele remít; conjunctiv prezent 3 să remítă; gerunziu remițấnd; participiu remís. |
GRAMATICA cuvântului REMITE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului remite. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul REMITE poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE remite? Vezi cuvântul remite desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul remite?[ re-mi-te ] Se pare că cuvântul remite are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL REMITE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mai încolo?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
