 | as |
|
| Refracta [ re-frac-ta ] VEZI SINONIME PENTRU refracta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a refracta refracta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a refracta refracta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a refracta (forma la infinitiv) A refracta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REFRACTA: REFRACTÁ, persoană 3 refráctă, verb I. 1. reflexiv (fizică; despre unde, raze de lumină) A se frânge, a devia la trecerea dintr-un mediu în altul; a suferi fenomenul refracției. 2. tranzitiv (Despre corpuri, medii) A produce fenomenul refracției. – Din limba franceza réfracter. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REFRACTA: REFRACTÁ, persoană 3 refráctă, verb I. 1. reflexiv (fizică; despre unde, raze de lumină) A se frânge, a devia la trecerea dintr-un mediu în altul; a suferi fenomenul refracției. 2. tranzitiv (Despre corpuri, medii) A produce fenomenul refracției. – Din limba franceza réfracter. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REFRACTA: REFRACTÁ, persoană 3 refráctă și refractează, verb I. reflexiv (fizică; despre unde, lumină sau raze de lumină) A se frînge, a devia, a se abate de la direcția inițială la trecerea dintr-un mediu în altul. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REFRACTA: REFRACTÁ verb I. reflexiv (Despre unde, raze de lumină) A se frânge, a devia; a suferi fenomenul refracției. [P.i. 3,6 refráctă, -tează. / < limba franceza réfracter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REFRACTA: REFRACTÁ verb I. trecut a produce fenomenul refracției. II. reflexiv (despre unde luminoase, sonore etc.) a suferi fenomenul refracției. (< limba franceza réfracter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A REFRACTA refractă: A REFRACTÁ refráctă tranzitiv A face să se refracte. /<fr. réfracter Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru refracta: refractá verb (silabe -frac-), indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea refráctă/refracteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru refracta: refractá (a refracta) (re-frac-) verb, indicativ prezent 3 refráctă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A REFRACTA REFRACTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL refracta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului refracta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Refractá a refracta re-frac- verb, indicativ prezent 3 refráctă. |
GRAMATICA cuvântului refracta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului refracta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul refracta poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE refracta? Vezi cuvântul refracta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul refracta?[ re-frac-ta ] Se pare că cuvântul refracta are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma bombă calorimetrică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
