 | as |
|
| Reconstitui [ re-con-sti-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU reconstitui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a reconstitui reconstitui în mai multe dicționareDefinițiile pentru a reconstitui reconstitui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a reconstitui (forma la infinitiv) A reconstitui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECONSTITUI: RECONSTITUÍ, reconstítui, verb IV. tranzitiv 1. A constitui din nou, a reface un întreg (din părțile în care a fost desfăcut); a recompune, a reîntregi. Ne căutăm oamenii și din mers ne reconstituim unitățile. CAMIL PETRESCU, U. N. 392. • reflexiv pasiv Cu greutate s-au putut reconstitui incomplet trei trupuri diforme, oribil sfîșiate. BART, S. M. 75. ♦ A reface din memorie; a readuce în memorie, a evoca. Matei reconstituia în fraze scurte, mormăite și destul de înțelese, o întîmplare dramatică de pe drumurile de munte. SADOVEANU, O. VIII 73. Începusem să caut... să-mi reconstitui întrebătoarea ființă sufletească a omului care influențase... întreg destinul vieții mele. CAMIL PETRESCU, U. N. 47. 2. (juridic) A restabili la fața locului condițiile în care s-a petrecut o infracțiune. 3. (tehnică) A reface, fără modificări, un edificiu sau o operă de artă, în mărimea reală, în desen sau în plan, pe bază de fragmente sau de documente. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RECONSTITUI: RECONSTITUÍ, reconstítui, verb IV. tranzitiv 1. A constitui din nou, a reface un lucru întreg; a recompune. ♦ figurat A reface din memorie; a evoca, a reconstitui. ♦ (lingvistică) A reface forma aproximativă a unui cuvânt neatestat dintr-o limbă, pe baza comparației dintre formele existente în limbile înrudite; a reconstrui. 2. (juridic) A restabili la fața locului condițiile în care s-a petrecut o infracțiune. 3. A reface fără modificări un edificiu sau o operă de artă, în desen sau în spațiu, pe bază de fragmente sau de documente. – Din limba franceza reconstituer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RECONSTITUI: RECONSTITUÍ, reconstítui, verb IV. tranzitiv 1. A constitui din nou, a reface un lucru întreg; a recompune. ♦ figurat A reface din memorie; a evoca, a reconstitui. ♦ (lingvistică) A reface forma aproximativă a unui cuvânt neatestat dintr-o limbă, pe baza comparației dintre formele existente în limbile înrudite; a reconstrui. 2. (juridic) A restabili la fața locului condițiile în care s-a petrecut o infracțiune. 3. A reface fără modificări un edificiu sau o operă de artă, în desen sau în spațiu, pe bază de fragmente sau de documente. – Din limba franceza reconstituer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECONSTITUI: RECONSTITUÍ verb IV. trecut 1. A constitui din nou, a recompune. ♦ (lingvistică) A stabili forma aproximativă a unui cuvânt neatestat dintr-o limbă pe baza legilor de corespondență fonetică. 2. A restabili un fapt așa cum a fost. ♦ A stabili la fața locului împrejurările în care s-a petrecut o infracțiune. 3. A reface un edificiu, o operă de artă pe bază de fragmente sau de documente. [pronume -tu-i, p.i. reconstítui, 3,6 -ie. / conform limba franceza reconstituer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECONSTITUI: RECONSTITUÍ verb trecut 1. a constitui din nou, a recompune. • a reface un edificiu, o operă de artă etc. pe bază de fragmente sau de documente; a reconstrui. • (figurat) a readuce în conștiință fapte, evenimente etc. trecute; a evoca. 2. a reconstrui (2). 3. a restabili un fapt așa cum a fost. • (juridic) a stabili la fața locului împrejurările în care s-a petrecut o infracțiune. (< limba franceza reconstituer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RECONSTITUI: RECONSTITUI verb 1. a întregi, a recompune, a reface. (A reconstitui scheletul unui mamifer fosil.) 2. (lingvistică) a reconstrui, a reface. (A reconstitui o formă lexicală primitivă.) 3. a evoca. (A reconstitui întreaga scenă întîmplată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A RECONSTITUI reconstitui: A RECONSTITUÍ reconstítui tranzitiv și figurat (obiecte, acte etc.) A constitui din nou; a aduce la starea sau la forma de altă dată; a reface. a reconstitui reconstitui un industria textilă a reconstitui reconstitui în memorie. /<fr. reconstituer Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reconstitui: reconstituí (a reconstitui) verb, indicativ prezent 3 reconstítuie, imperfect persoana a treia singular: el / ea reconstituiá; conjunctiv prezent 3 să reconstítuie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reconstitui: reconstituí verb constitui Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A RECONSTITUI RECONSTITUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL reconstitui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului reconstitui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A reconstitui scheletul unui mamifer fosil. A reconstitui o formă lexicală primitivă. A reconstitui întreaga scenă întîmplată. Reconstitui un industria textilă reconstitui în memorie. A reconstitui scheletul unui mamifer fosil. A reconstitui întreaga scenă întâmplată. Reconstituí a reconstitui verb, indicativ prezent 3 reconstítuie, imperfect persoana a treia singular: el / ea reconstituiá; conjunctiv prezent 3 să reconstítuie. |
GRAMATICA cuvântului reconstitui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reconstitui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul reconstitui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE reconstitui? Vezi cuvântul reconstitui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reconstitui?[ re-con-sti-tu-i ] Se pare că cuvântul reconstitui are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL reconstitui |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu avea nici casă, nici masă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
