 | as |
|
| Recidivă [ re-ci-di-vă ] VEZI SINONIME PENTRU recidivă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a recidiva în mai multe dicționareDefinițiile pentru a recidiva din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a recidiva (forma la infinitiv) A recidiva conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECIDIVĂ: RECIDÍVĂ, recidive, substantiv feminin 1. (juridic) Repetare a unei infracțiuni pentru care a suferit anterior o condamnare. După a treia și a patra recidivă, onorabila dicasterie îi despărți. NEGRUZZI, S. I 79. • figurat «N-o să mai iubesc», zisese Biata-mi inimă naivă. Dar văzîndu-te pe tine, A căzut în recidivă. TOPÎRCEANU, B. 56. 2. (medicină) Reapariție, revenire a unei boli după o vindecare aparentă. După destulă verb reflexiv:eme de mizerie, a venit recidiva și apoi, din fericire, moartea. CARAGIALE, N. S. 25. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECIDIVA: RECIDIVÁ, recidivez, verb I. intranzitiv 1. (juridic; despre un fost delincvent) A comite un delict identic sau de aceeași natură cu cel pentru care a suferit o condamnare. 2. (medicină; despre o boală) A se manifesta din nou după o vindecare aparentă; a reapărea, a reîncepe, a reveni. Tumoarea a recidivat, invadînd... brațul. PARHON, O. A. I 2. Se găsesc cazuri în care o febră cu un tip oarecare își schimbă cu totul tipul cînd boala recidivează. BABEȘ, O. A. I 344. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RECIDIVĂ: RECIDÍVĂ, recidive, substantiv feminin 1. Săvârșire de către o persoană, în anumite condiții, a unei noi infracțiuni pentru care legea penală prevede pedepse privative de libertate. 2. (medicină) Reapariție, revenire a unei boli după ce aceasta s-a vindecat clinic; recădere. – Din limba franceza récidive. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RECIDIVA: RECIDIVÁ, recidivez, verb I. intranzitiv 1. (juridic) A comite o infracțiune după ce mai fusese condamnat o dată, pentru săvârșirea altei infracțiuni. 2. (medicină; despre o boală) A se manifesta din nou după o vindecare clinică; a reapărea, a reveni. – Din limba franceza récidiver. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru recidivă: *recidívă forme, plural e (mlat. recidiva, fem. despre cl. recidivus, despre recidere, a recădea, despre cádere, a cădea). Comiterea din noŭ a alteĭ greșelĭ: recidiva atrage o pedeapsă maĭ gravă, a cădea în recidivă. medicină Revenirea uneĭ boale: canceru are numeroase recidive. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RECIDIVĂ: RECIDÍVĂ, recidive, substantiv feminin 1. Săvârșire de către aceeași persoană a unei noi infracțiuni. 2. (medicină), Reapariție, revenire a unei boli după ce aceasta s-a vindecat clinic; recădere. – Din limba franceza récidive. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECIDIVA: RECIDIVÁ verb I. intr. 1. (Despre un fost delincvent) A repeta același delict, aceeași crimă. 2. (Despre o boală) A se manifesta din nou după o aparentă vindecare. [< limba franceza récidiver]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECIDIVĂ: RECIDÍVĂ substantiv feminin 1. Repetare a aceluiași delict, a aceleași crime. 2. (medicină) Reapariție, revenire a unei boli. [< limba franceza récidive, conform latina recidivus – care cade în aceeași greșeală]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECIDIVĂ: RECIDÍVĂ substantiv feminin 1. reapariție, revenire a unei boli după vindecare; reîmbolnăvire. 2. (juridic) repetare de către cineva a aceleiași greșeli, infracțiuni. (< limba franceza récidive) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RECIDIVĂ: RECIDÍVĂ recidivae forme 1) juridic Infracțiune comisă de o persoană condamnată anterior. 2) medicina Reapariție a unei boli după vindecare. /<fr. récidive, germana Rezidiv(e) Forme diferite ale cuvantului recidiva: recidivae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A RECIDIVA: A RECIDIVÁ a recidivaéz intranzitiv 1) juridic (despre persoane) A se afla în stare de recidivă. 2) (despre o boală) A apărea din nou după un tratament. /<fr. récidiver Forme diferite ale cuvantului a recidiva: a recidivaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECIDIVA: RECIDIVÁ verb intr. 1. (despre o boală) a se manifesta din nou după vindecare; a reveni. 2. a săvârși o recidivă (2). (< limba franceza récidiver) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru recidivă: recidivă forme 1. recădere în acelaș delict, în aceeaș crimă: recidiva atrage o agravațiune a pedepsei; 2. medicină revenirea unei boale. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RECIDIVA: RECIDIVA verb a se întoarce, a reapărea, a reveni, (regional) a se înturna. (Boala i-a recidiva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru recidiva: recidivá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu recidivéz, persoana a treia singular: el / ea și plural recidiveáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RECIDIVĂ: RECIDÍVĂ substantiv (medicina) (livresc) reșută, (învechit) recădere. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru recidivă: recidívă substantiv feminin, genitiv dativ articulat recidívei; plural recidíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru recidivă: recidívă substantiv feminin, genitiv dativ articulat recidívei; plural recidíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru recidiva: recidivá (a recidiva) verb, indicativ prezent 3 recidiveáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RECIDIVĂ: RECIDIVĂ substantiv (medicina) (învechit) recădere. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A RECIDIVA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RECIDIVĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului recidivă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RECIDÍVĂ recidivĂe forme 1 juridic Infracțiune comisă de o persoană condamnată anterior. A RECIDIVÁ recidivĂéz intranzitiv 1 juridic despre persoane A se afla în stare de recidivă. Boala i-a recidivĂ. Boala i-a recidivĂ. Recidivá a recidivĂ verb, indicativ prezent 3 recidiveáză. |
GRAMATICA cuvântului RECIDIVĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului recidivă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RECIDIVĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE recidivă? Vezi cuvântul recidivă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul recidivă?[ re-ci-di-vă ] Se pare că cuvântul recidivă are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RECIDIVĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face un act de dreptate?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul recidiva se conjugă: ei ele recidiveáză
