eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a rascumpara rascumpar


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Răscumpăra [ răs-cum-pă-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU răscumpăra PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a rascumpara rascumpar în mai multe dicționare

Definițiile pentru a rascumpara rascumpar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a răscumpăra
Verbul: a răscumpăra (forma la infinitiv)
A răscumpăra conjugat la timpul prezent:
  • eu răscumpăr
  • tu răscumperi
  • el ea răscumpără
  • noi răscumpărăm
  • voi răscumpărați
  • ei ele răscumpără
VEZI VERBUL a răscumpăra CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂSCUMPĂRA:
RĂSCUMPĂRÁ, răscúmpăr, verb

I. tranzitiv

1. A plăti prețul unui lucru vîndut sau amanetat, pentru a-l readuce în proprietatea sa. A cules toate economiile din anii cînd era burlac și a făcut datorii ca să răscumpere cutiile cu nestemate. C. PETRESCU, C. vezi 353.
♦ A cumpăra un obiect restituind posesorului prețul plătit sau oferindu-i un suprapreț. Se află undeva altul, care vine să-i răscumpere opaițul ori capătul de sîneață, cu două, cu trei, cu zece carboave. C. PETRESCU, R. DR. 25.

2. A obține eliberarea unui captiv, a unui rob, în schimbul unei plăți. Se-mbărbătă după putință... propunîndu-și să nu s-astîmpere pînă ce nu și-a răscumpăra soția. SBIERA, P. 51. verb reflexiv:oiesc să o răscumpăr cu preț oricît de mare Ca să o dau lui Hebro. ALECSANDRI, T. II 269.
       • figurat Simțeam în inima mea... pe luptătorii jertfiți ai poporului, răscumpărați în primăvara nouă a lumii. SADOVEANU, E. 74.

3. A lichida o obligație bănească, a achita echivalentul unei sume datorate. Îi aduc niște bani cu care să răscumpere datoria tatălui său. BOLINTINEANU, O. 342.

4. A compensa printr-o realizare ulterioară o acțiune (dăunătoare); (despre realizări) a constitui o compensație. Dar toate lacrimile mele De s-ar schimba-n eterne stele, Tot n-aș putea răscumpăra O clipă din durerea ta. CERNA, P. 120. Dacă toate versurile ce compun această poemă ar fi fost rele, ar fi ajuns partea pe care o citarăm, ca să le răscumpere pe toate! MACEDONSKI, O. IV 68. Limbile se dezmorțesc și, prin glume, prin rîsuri cu hohote, ele răscumpără lungile ore de tăcere ale zilei. ODOBESCU, S. III 19.
       • reflexiv pasiv Cu monastirile nu se răscumpără sîngele. NEGRUZZI, S. I 146.
♦ absolut A ispăși. Dacă am păcătuit din prostie ori din neștiință, pune-mă să răscumpăr. SADOVEANU, Z. C. 171.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RĂSCUMPĂRA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂSCUMPĂRA:
RĂSCUMPĂRÁ, răscúmpăr, verb

I. tranzitiv

1. A plăti prețul unui lucru vândut sau amanetat, pentru a-l readuce în proprietatea sa.
♦ A cumpăra un obiect de la cineva care îl cumpărase la rândul său (oferind un suprapreț).

2. A elibera o persoană din captivitate, din robie în schimbul unei sume de bani.

3. A lichida o obligație bănească, a achita echivalentul unei sume datorate.

4. A compensa, printr-o realizare ulterioară, o acțiune (dăunătoare) săvârșită; (despre realizări) a constitui o compensație.
♦ figurat A ispăși o greșeală făcută.

– prefix răs- + cumpăra.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RĂSCUMPĂRA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂSCUMPĂRA:
RĂSCUMPĂRÁ, răscúmpăr, verb

I. tranzitiv

1. A plăti prețul unui lucru vândut sau amanetat, pentru a-l readuce în proprietatea sa.
♦ A cumpăra un obiect de la cineva care îl cumpărase la rândul său (oferind un suprapreț).

2. A elibera o persoană din captivitate, din robie în schimbul unei sume de bani.

3. A lichida o obligație bănească, a achita echivalentul unei sume datorate.

4. A compensa, printr-o realizare ulterioară, o acțiune (dăunătoare) săvârșită; (despre realizări) a constitui o compensație.
♦ figurat A ispăși o greșeală făcută.

– Răs- + cumpăra.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RĂSCUMPĂRA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂSCUMPĂRA:
RĂSCUMPĂRA verb

1. (învechit) a preacumpăra. (A rascumpara un obiect amanetat.)

2. (învechit) a scumpăra. (A rascumpara un prizonier, un rob.)

3. a răsplăti, a recompensa. (Rezultatul a rascumpara eforturile făcute.)

4. a-și ispăși, (livresc) a-și expia, (învechit și regional) a-și spăsi, (figurat) a-și spăla. (A-și rascumpara păcatele, erorile.)

5. (termen bisericesc) a (se) izbăvi, a (se) mîntui, a (se) purifica, a (se) salva, (învechit) a (se) scoate, a (se) scumpăra, a (se) scura, a (se) spăsi, (figurat) a (se) curăța, a (se) spăla. (S-a rascumpara de păcate.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A RĂSCUMPĂRA răscumpăr
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A RĂSCUMPĂRA răscumpăr:
A RĂSCUMPĂRÁ răscúmpăr tranzitiv

1) (lucruri vândute sau amanetate) A lua înapoi contra plată.

2) rar (captivi) A pune în libertate în schimbul unei sume.

3) (pierderi, cheltuieli etc.) A compensa prin ceva echivalent ca valoare; a răsplăti.

4) (greșeli, fapte rele) A ispăși prin chinuri și dureri. /răs- + a cumpăra

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

răscumpăra
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răscumpăra:
răscumpărá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu răscúmpăr, persoana a treia singular: el / ea și plural răscúmpără
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

răscumpăra
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răscumpăra:
răscumpărá (a rascumpara) verb, indicativ prezent 3 răscúmpără
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

RĂSCUMPĂRA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂSCUMPĂRA:
RĂSCUMPĂRÁ verb vezi răzbuna.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

răscumpăra
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru răscumpăra:
răscumpăra verb vezi RĂZBUNA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A RASCUMPARA RASCUMPAR'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL răscumpăra
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului răscumpăra dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A răscumpăra un obiect amanetat.
A răscumpăra un prizonier, un rob.
Rezultatul a răscumpăra eforturile făcute.
A-și răscumpăra păcatele, erorile.
S-a răscumpăra de păcate.
A răscumpăra un obiect amanetat.
A răscumpăra un prizonier, un rob.
Rezultatul a răscumpăra eforturile făcute.
Răscumpărá a răscumpăra verb, indicativ prezent 3 răscúmpără.

GRAMATICA cuvântului răscumpăra?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răscumpăra.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul răscumpăra poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul răscumpăra se conjugă: ei ele răscúmpără

CUM DESPART ÎN SILABE răscumpăra?
Vezi cuvântul răscumpăra desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răscumpăra?
[ răs-cum-pă-ra ]
Se pare că cuvântul răscumpăra are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL răscumpăra

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Familial a trage cuiva clapa?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
limita până la care se pot păstra în permanență într-o casierie sume pentru efectuarea unor plăți curente
produs macromolecular obținut prin polimerizarea clorurii de vinil, folosit ca material de construcție, la fabricarea pieii artificiale etc
a înșela, a păcăli pe cineva
copii care au supt la aceeași doică
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app