Definiție a pune sare pe coada

Cautăm definiția cuvântului a pune sare pe coada în mai multe dicționare

Definițiile pentru a pune sare pe coada din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coadă:
coadă substantiv feminin [Atestat: PRAV. 49 / Plural: coadade, cozi (înv) / Etimologie: moștenit din latinescul coda] 1 Apendice terminal al coloanei vertebrale a corpului vertebratelor. 2-3 Smoc de păr (sau de pene) care acoperă coada (1). 4-5 Păr (sau penaj) crescut în prelungirea cozii (1). 6 (Pop; pex; îs) coada de vită Vită (slabă). 7 (Îla) Cu coada Codat. 8-9 (despre competitori; îlav) La (sau în) coada Pe cel din urmă loc sau printre ultimii. 10 (Îlav) De la coada De la sfârșit spre început. 11 (Reg; îs) coada de câine[1] Om de nimic. 12 (Rar; despre păr sau mustăți; îla) coada rățoiului Cârlionțat. 13 (Pfm; îla) (Get-beget) (de) coadada vacii Neaoș. 14 (Pfm; despre câini sau alte animale; îe) A da din coada A se gudura. 15 (Pfm; despre oameni; îae) A linguși pe cineva. 16 (Îvp; îe) A fâțâi coadada (ca vulpea) A se comporta într-un mod care denotă viclenie. 17 (Pfm; îe) A-și vârî (sau a-și băga) coadada ori a da cu coadada A se amesteca în chestiuni care nu-l privesc (provocând complicații). 18 (Pfm; îe) A-și vârî (sau a-și băga) dracul coadada A se ivi neînțelegeri sau complicații într-o situație sau stare de lucruri. 19 (Pfm; îae) A (se) urzi o intrigă. 20 (Pop; îe) A se apuca de coada sau a încăleca pe (la) coadada calului A începe ceva într-un mod greșit. 21 (Pfm; îe) A călca (pop, șarpele sau pe cineva) pe coada A supăra. 22-23 (Îvp; îe) Din opincă Exprimă zădărnicia sau netemeinicia unei lucrări. 24 (Pfm; îe) A(-i) lega (cuiva) o tinichea (sau tinicheaua, reg, bășica ori tigva) de coada A(-i) atribui cuiva (pe nedrept) fapte, lucruri reprobabile spre a-l compromite. 25 (Pfm; înv; îae) A concedia (nejustificat). 26 (Pfm; îe) A pune coadada pe (sau la) spinare A o rupe la fugă. 27 (Pfm; îe) A-și face coadada colac A se sustrage de la o răspundere. 28 (Pfm; îlav) Cu coadada între picioare (sau, reg, între vine) Rușinat. 29 (Pfm; îe) A scurta (sau a tăia) cuiva din coada A tempera pornirile cuiva. 30 (Pfm; îe) A scăpa scurt din coada A scăpa dintr-o mare primejdie dificil și cu pagube. 31 (Pfm; îe) A ține (sau a ridica) coadada sus ori a ședea cu coada îmbârligată A se mândri (nejustificat). 32 (Pfm; îe) A nu avea nici cap, nici coada sau a fi fără cap și coada A nu avea nici o logică. 33 (Pfm; îae) A fi alcătuit fără ordine. 34 (Pfm; îe) A trage mâța (sau dracul) de coada A o duce greu material. 35 (Pfm; im; îe) A umbla câinii cu covrigii (sau colacii) în coada A te bucura de bunăstare fără nici un efort. 36 (Reg; îe) coadada-i grasă! Exprimă credința că cel mai important e finalul. 37 (Pfm; îe) A prinde prepelița (sau purceaua) de coada A se îmbăta. 38 (Pfm; îe) A (o) lua (ceva) de coada A se pune pe treabă. 39 (Pfm; despre femei; îe) A-și vedea de coadada măturii (sau tigăii) A se ocupa (numai) de treburile gospodărești. 40 (Pfm; îe) A fi (sau a rămâne) scurt în coada A o păți. 41 (Pfm; îe) A-i atârna (cuiva) de coada A atribui cuiva o vină. 42 (Pfm; îae) A porecli. 43 (Pfm; îe) A strânge mâța de coada A constrânge[2]. 44 (Pfm; îe) A înnoda coadada la câini (sau câinii în coada) A fi viclean. 45 (Pfm; îae) A vagabonda. 46 (Pfm; îae) A sta degeaba. 47 (Pfm; îe) A trage la (sau sub) coada A avea relații sexuale. 48 (îrg; despre vaci, îe) A sta în coada A fi foarte slabă. 49 (Pfm; îe) A o da de coada-n vale A eșua într-o acțiune. 50 (Pfm; îae) A sărăci. 51 Partea unde se îngustează un lac, un iaz etc. 52 Loc pe unde se scurge apa dintr-un râu într-un iaz. 53 Șir (lung) de oameni care își așteaptă rândul pentru a obține ceva. 54 (despre oameni, îe) A face coada A se așeza la rând, așteptând să obțină ceva. 55 Parte dinapoi, mai îngustă, a corpului unor animale. 56 Partea dinapoi (prelungită) a obiectelor de vestimentație (mai ales feminine) Si: trenă. 57 (Pfm; îe) A se ține de coadada cuiva sau, rar, a se ține (sau a umbla) coada după cineva A căuta cu insistență compania cuiva. 58 Părul (femeilor) crescut și împletit Si: (pop) cosiță. 59 Prelugire luminoasă a cometelor. 60 Fâșie îngustă din cârpă sau hârtie pusă la zmeu pentru a-l echilibra în aer. 61 (Rar) Mână. 62 (Fam; îe) coada de topor Persoană folosită de dușman împotriva grupului din care ea face parte. 63 Parte terminală a unui obiect, fenomen etc. 64 (Pfm; îe) A-i ieși (cuiva) (sau a avea) venin la coada A-și arăta (în final) răutatea. 65 (Ast; pop; îc) coadada-câinelui[3] sau coadada-căruței Stea din Constelația Taurului. 66 (Pop; îc) coadada-guzganului Boală pe care o fac la coadă caii. 67 (Pfm; îe) A împleti coada (sau cosiță) albă A rămâne sau a îmbătrâni nemăritată. 68-69 (Pfm; îe) A avea coada lungă, minte scurtă A nu fi (prea) inteligent. 70 (Pfm; îe) A rămâne la coadada sapei A scăpăta. 71 (Pfm; despre copii sau tineri; îae) A nu continua studiile. 72 (îe) A trage cu coadada ochiului A privi pe furiș. 73 (îe) A face cu coadada ochiului A face (cuiva) un semn discret din ochi. 74 (Fig) Persoană de rang inferior. 75 (Pfm; îe) A pune (sau a scoate) coada (sau cozi) cuiva A bârfi pe cineva. 76 (Pfm; îae) A batjocori pe cineva. 77 (Pop; îs) coadada carului sau coadada trăsurii Partea dinapoi a trăsurii, ca o treaptă, pe care se stă Si: (pop) codirlă, șireglă. 78 (Înv; îs) coadada oștii (sau, înv, coadada obuzului ori taberii) Ariergardă. 79 (Îs) coadada-ochiului Unghiul extern al ochiului. 80 (Îs) coadada mesei Loc unde stau cei ce nu se bucură de onoruri. 81 (Înv; îs) coada de mare Golf. 82 (Înv; pex; îas) Ocean (1). 83 (Îvr; șîe) coada la gură Zăbală. 84 (Înv; îe) coada de mătase Panglică pentru prins părul în coadă (56). 85 (Fig; îe) Minciună cu coada Minciună sfruntată. 86 (Îlav) La coada Pe ultimul locuțiune 87 (Îoc de frunte; îla) De coada Nu prea bun. 88 (Spc; șip) Pleavă (resturi). 89 Parte a unei plante care leagă fructul, frunza sau floarea de tulpină ori de creangă vezi peduncul. 90 (Bot; reg) Pipirig (Equisetum hiemale). 91 (Bot; reg; îc) coadada-alor-de-vânt Brădișor (Lycopodium clavatum). 92 (Bot; reg; îc) coadada-boului Comaci. 93 (Bot; reg; îae) Coada-vacii. 94 (Bot; reg; îc) coadada-buhaiului Plantă nedefinită mai îndeaproape. 95 (Reg; îc) coadada-calului (sau coada-goală, coadada-iepei, coadada-mânzului, coadada-șopârlei) Plantă erbacee din familia equisetaceelor, care crește prin fânețe și câmpuri umede, cu două feluri de tulpini, una fertilă, gălbuie, terminată într-un spic, și o alta sterilă, verde, ramificată Si: (reg) barba-sasului, barba-ursului, bota-calului, bota-cucului, brădac, brădișor, brăduleț, brăduștean, codăie, codăie, iarbă-de-cositor, mânzoaică, nodățică, opintici, părul-porcului, peria-ursului, perie-ursească, șirușliță (Equisetum arvense). 96 (Bot; reg; îae; șîc coadada-iepei, coadada-mânzului) Barba-ursului (Equisetum silvaticum). 97 (Reg; îae) Plantă erbacee din familia equisetacee, care crește prin locuri umede sau mlăștinoase, cu tulpini fertile alb-roșietice și tulpini sterile albe sau verzui Si: (reg) barba-sasului, barba-ursului, brad, brădac, brădișor, codâie-de-a-mare, părul-porcului (Equisetum telmateja). 98 (Reg; îae; șîc coadada-mânzului) Plantă acvatică din familia hippuridacee, cu tulpina dreaptă și cu frunze lineare, dispuse în verticile, cu flori hermafrodite mici și verzui Si: (reg) brăduț-de-apă, iarba- sasului,porob, silhă (Hippuris vulgaris). 99 (Bot; reg; îae) Briofita (Mnium affine). 100 (Bot; reg; îc) coadada calului-de-râturi Luioane (Equisetum pratense). 101 (Bot; reg; îc) coada-de-căprioară Cupe (Gentiana acaulis). 102 (Reg; îc) coadada-câinelui Planta Linaria intermedia. 103 (Reg; îc) coadada-cocoșului Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze scurt pețiolate, ovale, acoperite cu peri moi, cu stamine glabre și flori, care crește în păduri umbroase și este întrebuințată în medicina populară Si: (reg) cerceluși, clopoțele, cocoși, creasta-cocoșului, iarbă-de-dureri, pecetea-lui-Solomon (Polygonatum latifolium). 104 (Reg; îae) Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze amplexicaule, cu stamine păroase și 3-5 flori, care crește în păduri umbroase Si: (reg) cerceluși, clopoțele, iarbă-de-dureri, pecetea-lui-Solomon (Polygonatum multiflorum). 105 (Reg; îae; șîc coadada-racului) Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze alterne ovale, cu flori albe verzui dispuse câte trei și fructe boabe albastru-închis, care crește în păduri umbroase Si: (reg) cerceluși, clopoțele, cocoș, creasta-cocoșului, iarbă-de-dureri, pecetea-lui-Solomon (Polygonatum odoratum). 106 (Reg; îae) Plantă erbacee glabră din familia liliaceelor, cu flori mici, alb verzui, cu periant alb roz și fructele boabe roșii, care crește în păduri umbroase Si: (reg) cerceluși, clopoțel (Polygonatum verticillatum). 107 (Bot; Buc; îc) coadada-cucului Mușchi ce crește în locuri umede în tufe verzi cu rețele de fire ruginii (Mnium affine). 108 (Bot; reg; îc) coada-de-stea Iarbă neagră (Calluna vulgaris). 109 (Bot; reg; îc) coadada-găinii Iarbă-moale. 110 (Bot; reg; îc) coada-de-găină Rocoină. 111 (Reg; îc) coada-grasă Soi de strugure nedefinit mai îndeaproape. 112 (Bot; reg; îc) coadada hălor din vânt Struțișori (Selaginella helvetica). 113 (Bot; reg; îc; șîc coadada-lupului, coadada-vacii) coadada hulpii Bătrâniș (Erigeron canadensis). 114 (Reg; îc) coadada-ielelor Sâlnic (Glechoma hirsuta). 115 (Reg; îc) coadada-iepurelui Plantă erbacee păroasă din familia gramineelor, care crește în zone alpine și subalpine, cu foi rigide în partea superioară și verzi în cea inferioară, cu un spic verde (Sesleria heuffleriana). 116 (Reg; îc) coadada-leului Plantă erbacee din familia labiatelor, care crește în locuri necultivate, cu tulpina ramificată, cu frunzele inferioare în cinci lobi iar cele superioare trilobate, cu flori mici roz în corolă Si: talpa-gâștei (Leonurus cardiaca). 117 (Reg; îc) coadada-lupului Plantă erbacee din familia labiatelor, care crește în tufișuri și pe marginea drumurilor, cu tulpina ramificată, frunzele triangular-ordiforme și flori mici albăstrui-violacee dispuse în verticile multiflore Si: urechea-porcului (Salvia austriaca). 118 (Bot; reg; îae; șîc coadada-vacii) Lumânărică (Gentiana asclepicidaea). 119 (Bot; reg; îc) coadada-mâței (coada-de-baltă). Specie de mușchi din familia sphagnaceelor, care crește prin locuri mlăștinoase și prin turbării, alb-gălbui, cu frunzele mici, dese, fără nervură Si: (reg) bungeac, penița-bungeacului (Sphagnum acutifolium). 120 (Bot; reg; îae) Briofita (Sphagnum palustre). (Bot; reg; îae; șîc coadada mâței-de-baltă) Briofita Sphagnum cuspidatum. 121 (Bot; reg; îae; șîc coadada-veveriței) Bumbăcariță (Euriophorum vaginatum). 122 (Bot; reg; îae) Iarbă-albă (Phalaris arundinacea). 123 (Bot; reg; îae; șîc coadada-veveriței) Papanași (Trifolium arvense). 124 (Bot; reg; îc) coadada mâței-de-baltă Briofita Sphagnum cymbifolium. 125 (Bot; reg; îae) Briofita Sphagnum fimbriatum. 126 (Reg; îc) coadada-lupului- vânătă, coadada-mielului Plantă erbacee din familia scrofulariaceelor, care crește pe coline aride și câmpii nisipoase, cu frunze gălbui crenate, cu flori mari galbene dispuse într-un spic lung și des Si: lumânărică, lumânare (Verbascum phoeniceum). 127 (Reg; îae; șîc coadada-mâței) Plantă erbacee din familia scrofulariaceelor, care crește prin fânețe nisipoase și pășuni uscate, cu tulpini sterile pe pământ și florifere ascendente, cu frunzele pețiolate, cu flori albastru-deschis, dispuse în raceme axilare și fructul capsulă obovală Si: (reg) bobolnic, bobornic, coada-mâței, șopârliță, ventricea, ventrilică (Veronica prostata). 128 (Bot; reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape. 129 (Bot; reg; îc) coadada-oii Hreniță (Lepidium campestre). 130 (Reg; îae) Soi de strugure nedefinit mai îndeaproape. 131 (Reg; îc) coadada-păunului Plantă nedefinită mai îndeaproape. 132 (Bot; reg; îc) coadada-pisicii Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 133 (Bot; reg; îc) coadada-popii Spânz (Helleborus purpurascens). 134 (Bot; reg; îc) coadada-priculicilor Barba-popii (Aruncus vulgaris). 135 (Reg; îc) coadada-dracului, coadada-racului Plantă erbacee din familia rozaceelor, care crește prin locuri umede, cu frunze întrerupt-penatifide, foliole lunguiețe dințate, verde-argintii și flori solitare mari, galbene Si: argentină, argindeană, argințică, argințel, buboasă, buruiană, forostoi, iarba-gâștii, iarba-sclintiturii, iolut, sclintită, prititoare, scrintea, scrintee, scrintitoare-de-baltă, scrânteală, scrintitoare, scrintitură, troscot, vintricea, zolotnic (Potentilla anserina). 136 (Bot; reg; îae) Turiță mare (Agrimonia eupatoria). 137 (Bot; reg; îae) Ochiul boului (Chrysanthemum leucantheum). 138 (Bot; reg; îae) Drețe (Lysimachia nummularia). 139 (Bot; reg; îc) coadada-raiului Peliniță (Artemisia annua). 140 (Reg; îc) coadada-rândunicii Plantă erbacee din familia marcantiaceelor, care crește prin locuri umede, pe ziduri și prin pietriș, cu talul cărnos, verde, poros, pe a cărui suprafață se văd organele de reproducție asexuată formate în lame verzi și organele de reproducție sexuată, reprezentate de pedunculele laterale Si: (reg) călbează, fierea pământului, mușchi de baltă, mușchi de fântână, mușchi de mlaștină (Marchantia polymorpha). 141 (Bot; reg; îae) Nemțișori (Consolida regalis). 142 (Pop; îae) Fluture mare, frumos colorat, cu o prelungire în partea posterioară a aripilor (Papilio machaon și Papilio podalirius). 143 (Bot; reg; îc) coadada-schimbării Umbra iepurelui (Asparagus tenuifolius). 144 (Reg; îc) coada-solzoasă Planta Aegilops incurvata. 145 (Bot; reg; îc) coadada-șopârlei Barba ursului de bahne (Equisetumpalustre). 146 (Bot; reg; îae) Șopârliță (Veronica orchidaea). 147 (Reg; îc) coadada-șoricelului Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina păroasă, frunzele penate și păroase, cu flori albe sau roz-trandafirii în corimb Si: (reg) sorocină, șereșină, tormac-alb (Achillea collinci). 148 (Bot; reg; îae; șîc coadada-șoarecelui, coadada hârcelui, coadada hârțului, Ban, coadada-sorocinii) Brădățel (Achillea millefolium). 149 (Reg; îae) Planta din familia compozitelor Achillea neilreichii. 150 (Bot; reg; îae) Pâinea-lui-Dumnezeu (Achillea pannonica). 151 (Bot; reg; îae) Sorocină (Achillea setacea). 152 (Bot; reg; îae) Rotoțele-albe (Achillea ptarmica). 153 (Bot; reg; îae) Pătlagină-îngustă (Plantago lanceolata). 154 (Reg; îc) coadada-șoricelului-de-munte Plantă erbacee din familia compozitelor, care crește prin pășunile pietroase din zonele subalpine, cu tulpina păroasă, frunze auriculare și florile albe (Achillea distans). 155 (Reg; îae) Plantă erbacee din familia compozitelor, care crește în regiunile montane, cu tulpina păroasă, frunze sesile, auriculate și florile roșietice, mai rar albe, în capitule (Achillea tanacetifolia). 156 (Reg; îc) coadada-vacii Plantă erbacee țepos-păroasă din familia boraginaceelor, care crește prin pășuni, câmpuri și fânețe uscate, cu tulpina ramificată erectă, frunze lanceolate, cu flori albe în spice geminate, cu staminele mai lungi decât corola și cu fructele nucule Si: capul-șarpelui, ursoaică (Echium altissimum). 157 (Reg; îae; șîc coadada-boului, coadada-lupului, coadada-mielului) Plantă erbacee din familia scrofuliaceelor care crește pe coline aride sau câmpii nisipoase, cu frunze crenate, flori mari galbene și cu două stamine glabre păroase Si: captalan-de-cel-galben, corobatică, corovatic, corovatică, cucuruz-galben, cucuruzoi, lipan, lipean, lumănarea-Domnului, luminea, lumânare, lumânărică, lumânărică-Domnului, pur, rănzișoară (Verbascum phlomoides). 158 (Reg; îae; șîc coadada-boului, coadada-lupului) Plantă erbacee din familia scrofuliaceelor, care crește prin locuri uscate, la marginea pădurilor, cu frunze mari și flori galbene, fără miros, dispuse într-un racem terminal simplu Si: lipan, pur (Verbascum thapsiforme). 159 (Reg; îae; șîc coadada-lupului) Plantă erbacee din familia scrofuliaceelor, care crește prin locuri umede din zonele montane, cu tulpină înaltă, frunze bogate, cu flori mari, albastre sau alb-gălbui, solitare Si: ciucurică, corobatică, corovatic, lemnul-Domnului, lipan, luminare, luminea, lumănarea-Domnului, lumânărica-Domnului, pur (Verbascum thapsus). 160 (Reg; îae) Planta Verbascum chaixii. 161 (Bot; reg; îae) Praz (Allium porum). 162 (Bot; reg; îae) Pur (Allium rotundum). 163 (Bot; reg; îae) Jale-de-câmp (Salvia nemorosa). 164 (Bot; reg; îae) Jale2 (Salvia pratensis). 165 (Bot; reg; îae) Lumânărica-peștilor (Verbascum nigrum). 166 (Bot; reg; îc) coadada-vânătorului Saschiu (Vinca minor). 167 (Reg; șîc) coadada-șoarecelui, coadada-vulpii Plantă erbacee din familia graminaceelor, care crește prin li vezi și fânețuri, cu rizom târâtor, tulpina erectă, frunzele superioare alungite și florile verzi dispuse în spicule uniflore ovale (Alopecurus geniculatus). 168 (Reg; îae) Plantă erbacee din familia graminaceelor (Alopercus lagurifomis). 169 (Reg; îae) Plantă erbacee din familia graminaceelor (Alopecurus pratensis). 170 (Bot; reg; îae) Știr (Phleum paniculatum). 171 (Bot; reg; îae) Știr roșu (Amaranthuspaniculatus). 172 (Reg; îc) coadada-zmeului Mică plantă erbacee veninoasă din familia araceelor care crește prin mlaștini, cu rizom gros, târâtor, cu frunze glabre, lucitoare, cordiforme și fructe bace roșii Si: (reg) iarba-șarpelui, scălcele, scălciuțe, tămâiță (Calla palustris). 173 (Bot; reg; îc) Cinci-coade Căldărușă (Aqulegia vulgaris). 174 (Orn; pop; îs) coada-făloasă Codobatură. 175 (Orn; pop; îc) coada-roșie (sau roșă) Codroș. 176 (Ic) coada de rândunică Cep la capătul[4] unei bârne sau al unei scânduri, tăiat în forma cozii de rândunică. 177 (Îae) Formă de încheiere a lemnelor de construcție. 178 (Îc) coada-de-șoarece Ferăstrău ascuțit pentru făcut găuri și tăiat cercuri. 179 (Îc) coada-de-vulpe Ferăstrău care taie părțile lemnului ce nu pot fi tăiate cu ferăstrăul încordat. 180 (Reg) Chișiță. 181 (Îrg) Teren din apropierea unui izvor. 182 (Îrg) Terenul de unde începe o vale, o râpă etc. 183 (Îrg) Teren ce se întinde între un izvor și un deal. 184 (Îvp; îc) coadada veacului Sfârșitul lumii. 185-186 (Fig) Partea (sau persoana) cea mai puțin importantă. 187 (Pfm; la oameni și cai) Penis. 188 (Îvp; îlav) De când nemții cu coada De demult. 189 (Îvp; îe) A se ține de coadada albiei A se chinui să fie în rândul lumii. 190 (Îvp; îe) A pune (sau a scoate) coada (ori cozi) A batjocori. corectată
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COADĂ

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COADĂ:
COÁDĂ, cozi, substantiv feminin

1. Apendice terminal al părții posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de păr sau de pene care acoperă acest apendice sau care crește în prelungirea lui.
       • Expresia: A da din coadă = (despre oameni; fam.) a se linguși pe lângă cineva; a se bucura. A-și vârî (sau băga) coada (în ceva) = a se amesteca în chestiuni care nu-l privesc. Își vâră (sau și-a vârât, își bagă, și-a băgat etc.) dracul coada (în ceva), se spune când într-o situație se ivesc neînțelegeri sau complicații (neașteptate). A călca (pe cineva) pe coadă = a jigni, a supăra (pe cineva). A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca (pe furiș), a o șterge (lăsând lucrurile nerezolvate). Cu coada între picioare = (despre oameni) umilit, rușinat; fără a fi reușit. (popular) A-și face coada colac = a se sustrage de la ceva. A trage mâța (sau pe dracul) de coadă = a o duce greu din punct de vedere material, a face cu greu față nevoilor minime de trai. (Get-beget) coada vacii = neaoș; vechi, băștinaș; de origine rurală. (familial) A prinde prepelița (sau purceaua) de coadă = a se îmbăta.
♦ Partea dindărăt, mai îngustă, a corpului unor animale (a peștelui, a șarpelui, a racului etc.).

2. Păr (de pe capul femeilor) crescut lung și apoi împletit; cosiță.

3. Parte a unei plante care leagă fructul, frunza sau floarea de tulpină sau de creangă. vezi peduncul.

4. Partea dinapoi (prelungită sau care se târăște pe jos) a unor obiecte de îmbrăcăminte (mai ales a celor purtate de femei); trenă.
       • Expresia: A se ține de coada cuiva sau a se ține (sau a umbla) coadă după cineva = a fi nedespărțit de cineva, a se ține cu insistență și pretutindeni de cineva.
♦ Prelungire luminoasă a cometelor.
♦ Fâșie foarte îngustă din cârpe (înnodate) sau din hârtie care se atârnă de partea de jos a unui zmeu spre a-i menține echilibrul în aer.

5. Parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apucă cu mâna; mâner.
       • Expresia: A lua (sau a apuca ceva) de coadă = a se apuca de treabă, a începe (ceva). A-și vedea de coada măturii (sau tigăii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodărești. Coadă de topor = persoană care servește drept unealtă în mâna dușmanului.

6. Partea terminală a unui lucru sau, prin generalizare, a unui fenomen, a unei perioade de timp etc.; bucată de la capătul unui lucru; sfârșit, extremitate.
       • Locuţiune adverbiala La (sau în) coadă = pe cel din urmă loc sau printre ultimii (într-o întrecere, la școală etc.). De la coadă = de la sfârșit spre început.
       • Expresia: A nu avea nici cap, nici coadă = a nu avea nici un plan, nici o ordine; a fi fără înțeles, confuz.
♦ Coada ochiului = marginea, unghiul extern al ochiului.
♦ Partea unde se îngustează un lac, un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintr-un râu în heleșteu.

7. Șir (lung) de oameni care își așteaptă rândul la ceva, undeva.
       • Expresia: A face coadă = a sta într-un șir (lung) de oameni, așteptând să-i vină rândul la ceva, undeva.

8. Compuse: coada-calului = a) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin două tipuri de tulpini: una fertilă și alta sterilă; barba-ursului (Equisetum); b) plantă erbacee acvatică cu frunze liniare și cu flori mici, verzui (Hippuris vulgaris); coada-cocoșului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe, întrebuințate în medicina populară (Polygonatum); coada-mielului = a) plantă erbacee cu frunze lucitoare și cu flori violete (Verbascum phoeniceum); b) mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori de culoare albastru-deschis cu vinișoare mai întunecate (Veronica prostrata); coada-mâței = plantă erbacee cu flori mici, roz (Leonurus marrubiastrum); coada-mâței-de-baltă = nume dat mai multor specii de mușchi de culoare albă-gălbuie, care cresc prin locurile umede și contribuie la formarea turbei (Sphagnum); coada-racului = plantă erbacee cu flori mari de culoare galbenă (Potentilla anserina); coada-șoricelului = plantă erbacee medicinală cu frunze penate, păroase, cu flori albe sau trandafirii (Achillea millefolium); coada-vacii = a) plantă erbacee țepoasă, înaltă, cu frunze lanceolate și cu flori albe, dispuse în spice (Echium altissimum); b) plantă erbacee cu flori violete sau roșietice (Salvia silvestris); coada-vulpii = plantă erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioară, cu flori verzi dispuse în formă de spic, folosită ca furaj (Alopecurus pratensis); coada-zmeului = plantă veninoasă cu tulpina târâtoare și cu fructele în forma unor bobițe roșii, care crește prin mlaștini (Calla palustris); coada-rândunicii = numele a doi fluturi mari, frumos colorați, care au câte o prelungire în partea posterioară a aripilor (Papilio machaon și podalirius). [plural și: (2) coade]

– latina coda (= cauda).
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COADĂ

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COADĂ:
COÁDĂ, cozi, substantiv feminin

1. Apendice terminal al părții posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de păr sau de pene care acoperă acest apendice sau care crește în prelungirea lui.
       • Expresia: A da din coadă = (despre oameni; fam.) a se linguși pe lângă cineva; a se bucura. A-și vârî (sau băga) coada (în ceva) = a se amesteca în chestiuni care nu-l privesc. Își vâră (sau și-a vârât, își bagă, și-a băgat etc.) dracul coada (în ceva), se spune când într-o situație se ivesc neînțelegeri sau complicații (neașteptate). A călca (pe cineva) pe coadă = a jigni, a supăra (pe cineva). A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca (pe furiș), a o șterge (lăsând lucrurile nerezolvate). Cu coada între picioare = (despre oameni) umilit, rușinat; fără a fi reușit. (popular) A-și face coada colac = a se sustrage de la ceva. A trage mâța (sau pe dracul) de coadă = a o duce greu din punct de vedere material, a face cu greu față nevoilor minime de trai. (Get-beget) coada vacii = neaoș; vechi, băștinaș; de origine rurală. (familial) A prinde prepelița (sau purceaua) de coadă = a se îmbăta.
♦ Partea dindărăt, mai îngustă, a corpului unor animale (a peștelui, a șarpelui, a racului etc.).

2. Păr (de pe capul femeilor) crescut lung și apoi împletit; cosiță.

3. Parte a unei plante care leagă fructul, frunza sau floarea de tulpină sau de creangă. vezi peduncul.

4. Partea dinapoi (prelungită sau care se târăște pe jos) a unor obiecte de îmbrăcăminte (mai ales a celor purtate de femei); trenă.
       • Expresia: A se ține de coada cuiva sau a se ține (sau a umbla) coadă după cineva = a fi nedespărțit de cineva, a se ține cu insistență și pretutindeni de cineva.
♦ Prelungire luminoasă a cometelor.
♦ Fâșie foarte îngustă din cârpe (înnodate) sau din hârtie care se atârnă de partea de jos a unui zmeu spre a-i menține echilibrul în aer.

5. Parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apucă cu mâna; mâner.
       • Expresia: A lua (sau a apuca ceva) de coadă = a se apuca de treabă, a începe (ceva). A-și vedea de coada măturii (sau tigăii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodărești. Coadă de topor = persoană care servește drept unealtă în mâna dușmanului.

6. Partea terminală a unui lucru sau, prin generalizare, a unui fenomen, a unei perioade de timp etc.; bucată de la capătul unui lucru; sfârșit, extremitate.
       • Locuţiune adverbiala La (sau în) coadă = pe cel din urmă loc sau printre ultimii (într-o întrecere, la școală etc.). De la coadă = de la sfârșit spre început.
       • Expresia: A nu avea nici cap, nici coadă = a nu avea niciun plan, nicio ordine; a fi fără înțeles, confuz.
♦ Coada ochiului = marginea, unghiul extern al ochiului.
♦ Partea unde se îngustează un lac, un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintr-un râu în heleșteu.

7. Șir (lung) de oameni care își așteaptă rândul la ceva, undeva.
       • Expresia: A face coadă = a sta într-un șir (lung) de oameni, așteptând să-i vină rândul la ceva, undeva.

8. Compuse: coada-calului = a) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin două tipuri de tulpini: una fertilă și alta sterilă; barba-ursului (Equisetum); b) plantă erbacee acvatică cu frunze liniare și cu flori mici, verzui (Hippuris vulgaris); coada-cocoșului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe, întrebuințate în medicina populară (Polygonatum); coada-mielului = a) plantă erbacee cu frunze lucitoare și cu flori violete (Verbascum phoeniceum); b) mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori de culoare albastru-deschis cu vinișoare mai întunecate (Veronica prostrata); coada-mâței = plantă erbacee cu flori mici, roz (Leonurus marrubiastrum); coada-mâței-de-baltă = nume dat mai multor specii de mușchi de culoare albă-gălbuie, care cresc prin locurile umede și contribuie la formarea turbei (Sphagnum); coada-racului = plantă erbacee cu flori mari de culoare galbenă (Potentilla anserina); coada-șoricelului = plantă erbacee medicinală cu frunze penate, păroase, cu flori albe sau trandafirii (Achillea millefolium); coada-vacii = a) plantă erbacee țepoasă, înaltă, cu frunze lanceolate și cu flori albe, dispuse în spice (Echium altissimum); b) plantă erbacee cu flori violete sau roșietice (Salvia silvestris); coada-vulpii = plantă erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioară, cu flori verzi dispuse în formă de spic, folosită ca furaj (Alopecurus pratensis); coada-zmeului = plantă veninoasă cu tulpina târâtoare și cu fructele în forma unor bobițe roșii, care crește prin mlaștini (Calla palustris); coada-rândunicii = numele a doi fluturi mari, frumos colorați, care au câte o prelungire în partea posterioară a aripilor (Papilio machaon și podalirius). [plural și: (2) coade]

– latina coda (= cauda).
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COADĂ

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COADĂ:
COADĂ s.

1. cosiță, (regional) gîță. (0 fată care poartă cozi.)

2. mîner, (înv și regional) mănunchi, (Transilvania) dîrjală, (Transilvania și Banat) minei, (prin Banat și sudul Transilvania) minel. (coada de seceră, de sapă.)

3. mîner, toartă. (coada a unui obiect.)

4. cotor. (coada măturii.)

5. (regional) coporîie, toporișcă, toporîie, toporîște, (Moldova și Bucovina) cosie. (coada coasei.)

6. băț, nuia, prăjină, vargă, (regional) beldie, paliță, prăștină, rudă, sticiu. (coada la undiță.)

7. (botanică) codiță, peduncul. (coada a unui fruct.)

8. pulpană (coada fracului.)

9. trenă, (învechit) șlep (Rochie cu coada.)

10. (familial) codîrlă. (Te rog sa te așezi la coada. )

11. fine, sfîrșit. (Poanta e plasată la coada.)

12. (botanică) coada-calului (Equisetum arvense) = barba-ursului, (regional) brădișor, codîie, slăbănog, barba-sasului, coada-iepei, coada-mînzului, iarbă-de-cositor, părul porcului, (Transilvania si Maramures) perie; coada cocoșului (Polygonatum) = (regional) cerceluș, clopoței (la plural), cocoș, coada-mielului, coada-vacii, iarbă-de-dureri, pecetea-lui-Solomon; coada mîței (Leonurus marrubiastrum) = (regional) talpa-lupului, coada-racului (Potentilla anserina) = (popular) scrîntitoare, (regional) prescură, sclintiță, scrintee, iarba-gîștelor; coada șoricelului (Achillea millefolium) = (învechit si regional) prîsnel, (regional) coada-hîrțului, (Banat) alunele (la plural), sorocină; coada-vacii = a) (Salvia silvestris) jale, (regional) brăileanca (articulat), corovatic, jaleș, năduf, sălvie de pădure; b) (Verbascum phlomoides) (regional) rînzișoară; coada-vulpii (Alopecurus pratensis) = (regional) codină.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

coadă

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru coadă:
coadă forme

1. apendice ce termină pe dinapoi corpul unui mare număr de animale: a da din coadă, a se gudura, a linguși (vorbind de câine): cu coada între picioare, descurajat (metafore luate dela câini);

2. botanică peduncul;

3. prin analogie, tot ce are formă de coadă: stea cu coadă;

4. mâner, mânușă, toartă;

5. partea părului înnodată pe dinapoi cu panglici: de când cu Nemții cu coadă (zicătoare rămasă dela ocuparea Olteniei de către Austriaci);

6. partea unei haine sau rochii ce se târăște;

7. margine: șezu la coada mesei;

8. figurat coada veacului, ultimii ani ai secolului; coada oștii, ariergarda;

9. extremitatea și mai ales unghiul extern al ochiului: îi face cu coada ochiului;

10. botanică nume de plante: coada boului (vacei), lumânărică; coada calului (mânzului), plantă a cărei tulpină uscată și pulverizata se întrebuințează la lustruitul lemnelor și metalelor (Equisetum arvense); coada cocoșului, trecut vezi cocoș; coada lupului (mielului), plantă cu frunze lucitoare și florile închis violete (Verbascum); coada racului, scrintitoare; coada șoricelului, plantă cu frunze ramificate; infuziunea făcută cu inflorescența ei o întrebuințează poporul în contra tusei (Achillea millefolium); coada vacii, vezi codină; coada vulpii, varietate de struguri. [latina CODA].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

coadă

Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru coadă:
coadă, cozi substantiv feminin

1. agent de filaj; urmăritor.

2. pedeapsă restantă care, în cazul recidiviștilor, se adaugă la condamnarea cea nouă.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

COADĂ

Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru COADĂ:
COADĂ partea terminală a aeronavei cu rol important în schimbarea direcției, aici fiind amplasate deriva și profundorul (vezi).
Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici

a pune sare pe coadă

Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a pune sare pe coadă:
a pune sare pe coadă (cuiva) expresie a nu mai putea prinde (pe cineva), a nu mai putea găsi (pe cineva).
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

COADĂ

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru COADĂ:
COÁDĂ substantiv verbal coardă, matcă, matiță, măsea, pipirig, scândură.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

coadă

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru coadă:
coadă substantiv verbal COARDĂ. MATCĂ. MATIȚĂ. MĂSEA. PIPIRIG. SCÎNDURĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

coadă

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coadă:
coádă substantiv feminin, genitiv dativ articulat cózii; plural cozi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

coadă

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coadă:
coádă substantiv feminin, genitiv dativ articulat cózii; plural cozi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CUVINTE APROPIATE DE 'A PUNE SARE PE COADA'

23 AUGUST À CONTRECOEUR 30 DECEMBRIE à la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coadă

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coadă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

49 / Plural: coadăde, cozi înv / Etimologie: moștenit din latinescul coda] 1 Apendice terminal al coloanei vertebrale a corpului vertebratelor.

6 Pop; pex; îs coadă de vită Vită slabă.

7 Îla Cu coadă Codat.

8-9 despre competitori; îlav La sau în coadă Pe cel din urmă loc sau printre ultimii.

10 Îlav De la coadă De la sfârșit spre început.

11 Reg; îs coadă de câine[1] Om de nimic.

12 Rar; despre păr sau mustăți; îla coadă rățoiului Cârlionțat.

13 Pfm; îla Get-beget de coadăda vacii Neaoș.

14 Pfm; despre câini sau alte animale; îe A da din coadă A se gudura.

16 Îvp; îe A fâțâi coadăda ca vulpea A se comporta într-un mod care denotă viclenie.

17 Pfm; îe A-și vârî sau a-și băga coadăda ori a da cu coadăda A se amesteca în chestiuni care nu-l privesc provocând complicații.

18 Pfm; îe A-și vârî sau a-și băga dracul coadăda A se ivi neînțelegeri sau complicații într-o situație sau stare de lucruri.

20 Pop; îe A se apuca de coadă sau a încăleca pe la coadăda calului A începe ceva într-un mod greșit.

21 Pfm; îe A călca pop, șarpele sau pe cineva pe coadă A supăra.

24 Pfm; îe A-i lega cuiva o tinichea sau tinicheaua, reg, bășica ori tigva de coadă A-i atribui cuiva pe nedrept fapte, lucruri reprobabile spre a-l compromite.

26 Pfm; îe A pune coadăda pe sau la spinare A o rupe la fugă.

27 Pfm; îe A-și face coadăda colac A se sustrage de la o răspundere.

28 Pfm; îlav Cu coadăda între picioare sau, reg, între vine Rușinat.

29 Pfm; îe A scurta sau a tăia cuiva din coadă A tempera pornirile cuiva.

30 Pfm; îe A scăpa scurt din coadă A scăpa dintr-o mare primejdie dificil și cu pagube.

31 Pfm; îe A ține sau a ridica coadăda sus ori a ședea cu coadă îmbârligată A se mândri nejustificat.

32 Pfm; îe A nu avea nici cap, nici coadă sau a fi fără cap și coadă A nu avea nici o logică.

34 Pfm; îe A trage mâța sau dracul de coadă A o duce greu material.

35 Pfm; im; îe A umbla câinii cu covrigii sau colacii în coadă A te bucura de bunăstare fără nici un efort.

36 Reg; îe coadăda-i grasă! Exprimă credința că cel mai important e finalul.

37 Pfm; îe A prinde prepelița sau purceaua de coadă A se îmbăta.

38 Pfm; îe A o lua ceva de coadă A se pune pe treabă.

39 Pfm; despre femei; îe A-și vedea de coadăda măturii sau tigăii A se ocupa numai de treburile gospodărești.

40 Pfm; îe A fi sau a rămâne scurt în coadă A o păți.

41 Pfm; îe A-i atârna cuiva de coadă A atribui cuiva o vină.

43 Pfm; îe A strânge mâța de coadă A constrânge[2].

44 Pfm; îe A înnoda coadăda la câini sau câinii în coadă A fi viclean.

47 Pfm; îe A trage la sau sub coadă A avea relații sexuale.

48 îrg; despre vaci, îe A sta în coadă A fi foarte slabă.

49 Pfm; îe A o da de coadă-n vale A eșua într-o acțiune.

54 despre oameni, îe A face coadă A se așeza la rând, așteptând să obțină ceva.

57 Pfm; îe A se ține de coadăda cuiva sau, rar, a se ține sau a umbla coadă după cineva A căuta cu insistență compania cuiva.

62 Fam; îe coadă de topor Persoană folosită de dușman împotriva grupului din care ea face parte.

64 Pfm; îe A-i ieși cuiva sau a avea venin la coadă A-și arăta în final răutatea.

65 Ast; pop; îc coadăda-câinelui[3] sau coadăda-căruței Stea din Constelația Taurului.

66 Pop; îc coadăda-guzganului Boală pe care o fac la coadă caii.

67 Pfm; îe A împleti coadă sau cosiță albă A rămâne sau a îmbătrâni nemăritată.

68-69 Pfm; îe A avea coadă lungă, minte scurtă A nu fi prea inteligent.

70 Pfm; îe A rămâne la coadăda sapei A scăpăta.

72 îe A trage cu coadăda ochiului A privi pe furiș.

73 îe A face cu coadăda ochiului A face cuiva un semn discret din ochi.

75 Pfm; îe A pune sau a scoate coadă sau cozi cuiva A bârfi pe cineva.

77 Pop; îs coadăda carului sau coadăda trăsurii Partea dinapoi a trăsurii, ca o treaptă, pe care se stă Si: pop codirlă, șireglă.

78 Înv; îs coadăda oștii sau, înv, coadăda obuzului ori taberii Ariergardă.

79 Îs coadăda-ochiului Unghiul extern al ochiului.

80 Îs coadăda mesei Loc unde stau cei ce nu se bucură de onoruri.

81 Înv; îs coadă de mare Golf.

83 Îvr; șîe coadă la gură Zăbală.

84 Înv; îe coadă de mătase Panglică pentru prins părul în coadă 56.

85 Fig; îe Minciună cu coadă Minciună sfruntată.

86 Îlav La coadă Pe ultimul locuțiune 87 Îoc de frunte; îla De coadă Nu prea bun.

91 Bot; reg; îc coadăda-alor-de-vânt Brădișor Lycopodium clavatum.

92 Bot; reg; îc coadăda-boului Comaci.

94 Bot; reg; îc coadăda-buhaiului Plantă nedefinită mai îndeaproape.

95 Reg; îc coadăda-calului sau coadă-goală, coadăda-iepei, coadăda-mânzului, coadăda-șopârlei Plantă erbacee din familia equisetaceelor, care crește prin fânețe și câmpuri umede, cu două feluri de tulpini, una fertilă, gălbuie, terminată într-un spic, și o alta sterilă, verde, ramificată Si: reg barba-sasului, barba-ursului, bota-calului, bota-cucului, brădac, brădișor, brăduleț, brăduștean, codăie, codăie, iarbă-de-cositor, mânzoaică, nodățică, opintici, părul-porcului, peria-ursului, perie-ursească, șirușliță Equisetum arvense.

96 Bot; reg; îae; șîc coadăda-iepei, coadăda-mânzului Barba-ursului Equisetum silvaticum.

98 Reg; îae; șîc coadăda-mânzului Plantă acvatică din familia hippuridacee, cu tulpina dreaptă și cu frunze lineare, dispuse în verticile, cu flori hermafrodite mici și verzui Si: reg brăduț-de-apă, iarba- sasului,porob, silhă Hippuris vulgaris.

100 Bot; reg; îc coadăda calului-de-râturi Luioane Equisetum pratense.

101 Bot; reg; îc coadă-de-căprioară Cupe Gentiana acaulis.

102 Reg; îc coadăda-câinelui Planta Linaria intermedia.

103 Reg; îc coadăda-cocoșului Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze scurt pețiolate, ovale, acoperite cu peri moi, cu stamine glabre și flori, care crește în păduri umbroase și este întrebuințată în medicina populară Si: reg cerceluși, clopoțele, cocoși, creasta-cocoșului, iarbă-de-dureri, pecetea-lui-Solomon Polygonatum latifolium.

105 Reg; îae; șîc coadăda-racului Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze alterne ovale, cu flori albe verzui dispuse câte trei și fructe boabe albastru-închis, care crește în păduri umbroase Si: reg cerceluși, clopoțele, cocoș, creasta-cocoșului, iarbă-de-dureri, pecetea-lui-Solomon Polygonatum odoratum.

107 Bot; Buc; îc coadăda-cucului Mușchi ce crește în locuri umede în tufe verzi cu rețele de fire ruginii Mnium affine.

108 Bot; reg; îc coadă-de-stea Iarbă neagră Calluna vulgaris.

109 Bot; reg; îc coadăda-găinii Iarbă-moale.

110 Bot; reg; îc coadă-de-găină Rocoină.

111 Reg; îc coadă-grasă Soi de strugure nedefinit mai îndeaproape.

112 Bot; reg; îc coadăda hălor din vânt Struțișori Selaginella helvetica.

113 Bot; reg; îc; șîc coadăda-lupului, coadăda-vacii coadăda hulpii Bătrâniș Erigeron canadensis.

114 Reg; îc coadăda-ielelor Sâlnic Glechoma hirsuta.

115 Reg; îc coadăda-iepurelui Plantă erbacee păroasă din familia gramineelor, care crește în zone alpine și subalpine, cu foi rigide în partea superioară și verzi în cea inferioară, cu un spic verde Sesleria heuffleriana.

116 Reg; îc coadăda-leului Plantă erbacee din familia labiatelor, care crește în locuri necultivate, cu tulpina ramificată, cu frunzele inferioare în cinci lobi iar cele superioare trilobate, cu flori mici roz în corolă Si: talpa-gâștei Leonurus cardiaca.

117 Reg; îc coadăda-lupului Plantă erbacee din familia labiatelor, care crește în tufișuri și pe marginea drumurilor, cu tulpina ramificată, frunzele triangular-ordiforme și flori mici albăstrui-violacee dispuse în verticile multiflore Si: urechea-porcului Salvia austriaca.

118 Bot; reg; îae; șîc coadăda-vacii Lumânărică Gentiana asclepicidaea.

119 Bot; reg; îc coadăda-mâței coadă-de-baltă.

Bot; reg; îae; șîc coadăda mâței-de-baltă Briofita Sphagnum cuspidatum.

121 Bot; reg; îae; șîc coadăda-veveriței Bumbăcariță Euriophorum vaginatum.

123 Bot; reg; îae; șîc coadăda-veveriței Papanași Trifolium arvense.

124 Bot; reg; îc coadăda mâței-de-baltă Briofita Sphagnum cymbifolium.

126 Reg; îc coadăda-lupului- vânătă, coadăda-mielului Plantă erbacee din familia scrofulariaceelor, care crește pe coline aride și câmpii nisipoase, cu frunze gălbui crenate, cu flori mari galbene dispuse într-un spic lung și des Si: lumânărică, lumânare Verbascum phoeniceum.

127 Reg; îae; șîc coadăda-mâței Plantă erbacee din familia scrofulariaceelor, care crește prin fânețe nisipoase și pășuni uscate, cu tulpini sterile pe pământ și florifere ascendente, cu frunzele pețiolate, cu flori albastru-deschis, dispuse în raceme axilare și fructul capsulă obovală Si: reg bobolnic, bobornic, coada-mâței, șopârliță, ventricea, ventrilică Veronica prostata.

129 Bot; reg; îc coadăda-oii Hreniță Lepidium campestre.

131 Reg; îc coadăda-păunului Plantă nedefinită mai îndeaproape.

132 Bot; reg; îc coadăda-pisicii Traista-ciobanului Capsella bursa-pastoris.

133 Bot; reg; îc coadăda-popii Spânz Helleborus purpurascens.

134 Bot; reg; îc coadăda-priculicilor Barba-popii Aruncus vulgaris.

135 Reg; îc coadăda-dracului, coadăda-racului Plantă erbacee din familia rozaceelor, care crește prin locuri umede, cu frunze întrerupt-penatifide, foliole lunguiețe dințate, verde-argintii și flori solitare mari, galbene Si: argentină, argindeană, argințică, argințel, buboasă, buruiană, forostoi, iarba-gâștii, iarba-sclintiturii, iolut, sclintită, prititoare, scrintea, scrintee, scrintitoare-de-baltă, scrânteală, scrintitoare, scrintitură, troscot, vintricea, zolotnic Potentilla anserina.

139 Bot; reg; îc coadăda-raiului Peliniță Artemisia annua.

140 Reg; îc coadăda-rândunicii Plantă erbacee din familia marcantiaceelor, care crește prin locuri umede, pe ziduri și prin pietriș, cu talul cărnos, verde, poros, pe a cărui suprafață se văd organele de reproducție asexuată formate în lame verzi și organele de reproducție sexuată, reprezentate de pedunculele laterale Si: reg călbează, fierea pământului, mușchi de baltă, mușchi de fântână, mușchi de mlaștină Marchantia polymorpha.

143 Bot; reg; îc coadăda-schimbării Umbra iepurelui Asparagus tenuifolius.

144 Reg; îc coadă-solzoasă Planta Aegilops incurvata.

145 Bot; reg; îc coadăda-șopârlei Barba ursului de bahne Equisetumpalustre.

147 Reg; îc coadăda-șoricelului Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina păroasă, frunzele penate și păroase, cu flori albe sau roz-trandafirii în corimb Si: reg sorocină, șereșină, tormac-alb Achillea collinci.

148 Bot; reg; îae; șîc coadăda-șoarecelui, coadăda hârcelui, coadăda hârțului, Ban, coadăda-sorocinii Brădățel Achillea millefolium.

154 Reg; îc coadăda-șoricelului-de-munte Plantă erbacee din familia compozitelor, care crește prin pășunile pietroase din zonele subalpine, cu tulpina păroasă, frunze auriculare și florile albe Achillea distans.

156 Reg; îc coadăda-vacii Plantă erbacee țepos-păroasă din familia boraginaceelor, care crește prin pășuni, câmpuri și fânețe uscate, cu tulpina ramificată erectă, frunze lanceolate, cu flori albe în spice geminate, cu staminele mai lungi decât corola și cu fructele nucule Si: capul-șarpelui, ursoaică Echium altissimum.

157 Reg; îae; șîc coadăda-boului, coadăda-lupului, coadăda-mielului Plantă erbacee din familia scrofuliaceelor care crește pe coline aride sau câmpii nisipoase, cu frunze crenate, flori mari galbene și cu două stamine glabre păroase Si: captalan-de-cel-galben, corobatică, corovatic, corovatică, cucuruz-galben, cucuruzoi, lipan, lipean, lumănarea-Domnului, luminea, lumânare, lumânărică, lumânărică-Domnului, pur, rănzișoară Verbascum phlomoides.

158 Reg; îae; șîc coadăda-boului, coadăda-lupului Plantă erbacee din familia scrofuliaceelor, care crește prin locuri uscate, la marginea pădurilor, cu frunze mari și flori galbene, fără miros, dispuse într-un racem terminal simplu Si: lipan, pur Verbascum thapsiforme.

159 Reg; îae; șîc coadăda-lupului Plantă erbacee din familia scrofuliaceelor, care crește prin locuri umede din zonele montane, cu tulpină înaltă, frunze bogate, cu flori mari, albastre sau alb-gălbui, solitare Si: ciucurică, corobatică, corovatic, lemnul-Domnului, lipan, luminare, luminea, lumănarea-Domnului, lumânărica-Domnului, pur Verbascum thapsus.

166 Bot; reg; îc coadăda-vânătorului Saschiu Vinca minor.

167 Reg; șîc coadăda-șoarecelui, coadăda-vulpii Plantă erbacee din familia graminaceelor, care crește prin livezi și fânețuri, cu rizom târâtor, tulpina erectă, frunzele superioare alungite și florile verzi dispuse în spicule uniflore ovale Alopecurus geniculatus.

172 Reg; îc coadăda-zmeului Mică plantă erbacee veninoasă din familia araceelor care crește prin mlaștini, cu rizom gros, târâtor, cu frunze glabre, lucitoare, cordiforme și fructe bace roșii Si: reg iarba-șarpelui, scălcele, scălciuțe, tămâiță Calla palustris.

174 Orn; pop; îs coadă-făloasă Codobatură.

175 Orn; pop; îc coadă-roșie sau roșă Codroș.

176 Ic coadă de rândunică Cep la capătul[4] unei bârne sau al unei scânduri, tăiat în forma cozii de rândunică.

178 Îc coadă-de-șoarece Ferăstrău ascuțit pentru făcut găuri și tăiat cercuri.

179 Îc coadă-de-vulpe Ferăstrău care taie părțile lemnului ce nu pot fi tăiate cu ferăstrăul încordat.

184 Îvp; îc coadăda veacului Sfârșitul lumii.

188 Îvp; îlav De când nemții cu coadă De demult.

189 Îvp; îe A se ține de coadăda albiei A se chinui să fie în rândul lumii.

190 Îvp; îe A pune sau a scoate coadă ori cozi A batjocori.

Coadă de seceră, de sapă.

Coadă a unui obiect.

Coadă măturii.

Coadă coasei.

Coadă la undiță.

Coadă a unui fruct.

Pulpană coadă fracului.

Trenă, învechit șlep Rochie cu coadă.

Te rog sa te așezi la coadă.

Poanta e plasată la coadă.

Coadă de seceră, de sapă.

Coadă măturii.

Coadă coasei.

Te rog să te așezi la coadă! 11.

GRAMATICA cuvântului coadă?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coadă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coadă poate fi: substantiv, adverb

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul coadă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE coadă?

Vezi cuvântul coadă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coadă?

[ coa-dă ]
Se pare că cuvântul coadă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL coadă

Inţelegi mai uşor cuvântul coadă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe

A da din coadă = despre oameni; fam

A-și vârî sau băga coada în ceva = a se amesteca în chestiuni care nu-l privesc

A călca pe cineva pe coadă = a jigni, a supăra pe cineva

A pune coada pe sau la spinare = a pleca pe furiș, a o șterge lăsând lucrurile nerezolvate

Cu coada între picioare = despre oameni umilit, rușinat; fără a fi reușit

Popular A-și face coada colac = a se sustrage de la ceva

A trage mâța sau pe dracul de coadă = a o duce greu din punct de vedere material, a face cu greu față nevoilor minime de trai

Get-beget coada vacii = neaoș; vechi, băștinaș; de origine rurală

Familial A prinde prepelița sau purceaua de coadă = a se îmbăta

A se ține de coada cuiva sau a se ține sau a umbla coadă după cineva = a fi nedespărțit de cineva, a se ține cu insistență și pretutindeni de cineva

A lua sau a apuca ceva de coadă = a se apuca de treabă, a începe ceva

A-și vedea de coada măturii sau tigăii = a se ocupa numai de treburile gospodărești

Coadă de topor = persoană care servește drept unealtă în mâna dușmanului

Locuţiune adverbiala La sau în coadă = pe cel din urmă loc sau printre ultimii într-o întrecere, la școală etc

De la coadă = de la sfârșit spre început

A nu avea nici cap, nici coadă = a nu avea nici un plan, nici o ordine; a fi fără înțeles, confuz

♦ Coada ochiului = marginea, unghiul extern al ochiului

A face coadă = a sta într-un șir lung de oameni, așteptând să-i vină rândul la ceva, undeva

Compuse: coada-calului = a nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin două tipuri de tulpini: una fertilă și alta sterilă; barba-ursului Equisetum; b plantă erbacee acvatică cu frunze liniare și cu flori mici, verzui Hippuris vulgaris; coada-cocoșului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe, întrebuințate în medicina populară Polygonatum; coada-mielului = a plantă erbacee cu frunze lucitoare și cu flori violete Verbascum phoeniceum; b mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori de culoare albastru-deschis cu vinișoare mai întunecate Veronica prostrata; coada-mâței = plantă erbacee cu flori mici, roz Leonurus marrubiastrum; coada-mâței-de-baltă = nume dat mai multor specii de mușchi de culoare albă-gălbuie, care cresc prin locurile umede și contribuie la formarea turbei Sphagnum; coada-racului = plantă erbacee cu flori mari de culoare galbenă Potentilla anserina; coada-șoricelului = plantă erbacee medicinală cu frunze penate, păroase, cu flori albe sau trandafirii Achillea millefolium; coada-vacii = a plantă erbacee țepoasă, înaltă, cu frunze lanceolate și cu flori albe, dispuse în spice Echium altissimum; b plantă erbacee cu flori violete sau roșietice Salvia silvestris; coada-vulpii = plantă erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioară, cu flori verzi dispuse în formă de spic, folosită ca furaj Alopecurus pratensis; coada-zmeului = plantă veninoasă cu tulpina târâtoare și cu fructele în forma unor bobițe roșii, care crește prin mlaștini Calla palustris; coada-rândunicii = numele a doi fluturi mari, frumos colorați, care au câte o prelungire în partea posterioară a aripilor Papilio machaon și podalirius