 | as |
|
| Secret [ se-cret ] VEZI SINONIME PENTRU secret PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a pune la secret în mai multe dicționareDefinițiile pentru a pune la secret din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT1, secrete, substantiv neutru 1. Ceea ce se ține ascuns, tăinuit, ceea ce nu se știe, nu se cunoaște (de nimeni). vezi mister, taină. Secretul mîniei mele rămăsese ascuns. GALACTION, O. I 104. Misterios, fără să spuie cuiva secretul numelui său... el muri... mut pînă-n ultimul moment. EMINESCU, N. 39. Acest secret mintea omenească nu-l poate încă pătrunde. BĂLCESCU, O. II 10. ♦ Ceea ce nu trebuie spus nimănui, ceea ce nu se difuzează în public. În sat trece drept omul care știe toate secretele de la telegraf, dar e giuruit să le tacă. PĂUN-PINCIO, P. 99. Destăinuesc secrete intime de poet Ce nu sînt ale mele... ALECSANDRI, T. II 200. • Secret de stat = problemă cunoscută de un număr restrîns de persoane deținînd funcții de conducere în stat și a cărei divulgare ar pune în pericol siguranța statului. Secret profesional vezi profesional. 2. Sistem (ingenios) constituind cheia succesului, a reușitei într-o întreprindere, procedeu special și eficace pentru a obține ceva. Secretul, cum ți-am repetat de atîtea ori, era simplu. C. PETRESCU, C. vezi 158. Secretul eroului nostru fu de o simplitate nespusă. HASDEU, I. vezi 42. Eu singur știu secretul prin care într-o clipă Renumele-i de fală să cadă. ALECSANDRI, T. II 246. ♦ Metodă, formulă de lucru, de fabricație necunoscută altora. Au venit la noi să ne spioneze... Să ne smulgă secretul! BARANGA, I. 170. ♦ Truc, șmecherie. Aveam și la sigiliu un secret al meu. Puneam ceară roșie, iscăleam «Marin» și pe toată lungimea iscăliturii trăgeam vizibil o dungă. BARANGA, I. 202. 3. Ceea ce constituie condiția intimă (și greu de realizat) a unei științe, a unei arte. Armonia asta este marele secret al artei. CARAGIALE, O. III 251. 4. (Învechit) Discreție. În politică tactul, consecvența și secretul țin întîiul locuțiune GHICA, A. 781. Inițiații erau formați în grupuri de cîte zece, fiecare frate cunoscînd numai pe șeful său imediat... căruia datora ascultare și supunere cu pericolul vieții și al averii, păstrînd secretul cel mai absolut. id. S. A. 148. 5. (Ieșit din uz) Celulă izolată într-o închisoare. Inspectorul trecuse pe la secție adineaori; cercetase la secret... și liberase pe cele trei femei. CARAGIALE, M. 36. • Expresia: A pune (sau a băga) pe cineva la secret = a închide pe cineva, a întemnița. – plural și: secreturi (MACEDONSKI, O. I 262, NEGRUZZI, S. II 239). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT, -Ă, secreți, -te, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. Care este ținut ascuns, care rămâne necunoscut; confidențial. Tratative secrete. • Asociație (sau organizație, societate) secretă = organizație cu caracter conspirativ, constituită în ascuns. ♦ (Despre sentimente) Care nu este declarat sau mărturisit; păstrat în taină. 2. Ascuns vederii, mascat privirilor. Agent secret = persoană cu misiune secretă de informare în domeniul politic, economic sau al criminalității. II. substantiv neutru 1. Ceea ce nu se știe, nu se cunoaște (de nimeni), ceea ce este tăinuit, nu trebuie spus nimănui; taină. • Secret de stat = document sau date privitoare la problemele fundamentale ale vieții politice, economice, precum și ale apărării statului, a căror divulgare este pedepsită penal. 2. Sistem (ingenios) care constituie condiția succesului într-o întreprindere; procedeu special și eficace pentru a obține sau a face ceva. 3. Ceea ce constituie condiția intimă (greu de realizat) a unei științe, a unei arte. 4. (învechit) Discreție. 5. (Ieșit din uz) Celulă izolată într-o închisoare. [Variante: sâcrét, -eátă adjectiv] – Din limba franceza secret, latina secretus. Forme diferite ale cuvantului secret: secret-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT, -Ă, secreți, -te, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. Care este ținut ascuns, care rămâne necunoscut, nedivulgat; confidențial. Tratative secrete. • Asociație (sau organizație, societate) secretă = organizație cu caracter conspirativ, constituită în ascuns. ♦ (Despre sentimente) Care nu este declarat sau mărturisit; păstrat în taină. 2. Ascuns vederii, mascat privirilor. • Agent secret = agent de siguranță; detectiv. II. substantiv neutru 1. Ceea ce nu se știe, nu se cunoaște (de nimeni), ceea ce este tăinuit, nu trebuie spus nimănui; taină. • Secret de stat = document sau date privitoare la problemele de bază ale vieții politice, economice, precum și ale apărării statului, a căror divulgare este interzisă prin lege. 2. Sistem (ingenios) care constituie condiția succesului într-o întreprindere; procedeu special și eficace pentru a obține sau a face ceva. 3. Ceea ce constituie condiția intimă (greu de realizat) a unei științe, a unei arte. 4. (învechit) Discreție. 5. (Ieșit din uz) Celulă izolată într-o închisoare. [Variante: sâcrét, -eátă adjectiv] – Din limba franceza secret, latina secretus. Forme diferite ale cuvantului secret: secret-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT2, -Ă, secreți, -te, adjectiv 1. Care este ținut ascuns, care rămîne necunoscut (celor din afara unui anumit cerc); care are caracter confidențial. Uneori un acord secret se stabilește între contrabandiști, agenți vamali și santinelele de pe maluri. BART, E. 326. Numele membrilor trebuie a rămînea secrete. GHICA, A. 461. În verb reflexiv:emea aceasta sosise la curtea împărătească scrisori secrete ale lui Basta împotriva lui Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 271. • Asociație (sau organizație, societate) secretă = organizație cu caracter conspirativ, constituită în ascuns. Eram de opinie d-a forma o societate secretă. GHICA, A. 422. ♦ (Despre stări sufletești, sentimente) Păstrat în taină, nemărturisit. M-am despărțit de tine cu inima plină de secretă compătimire. GALACTION, O. I 227. Inima ei era zdrobită de verb reflexiv:o durere secretă. ALECSANDRI, O. P. 11. 2. Ascuns, mascat privirilor. Ușă secretă. Mecanism secret. ▭ Un pîrău secret într-un peisaj de la începutul verb reflexiv:emurilor. IBRĂILEANU, A. 12. • Agent secret = agent de siguranță ( vezi agent); detectiv. Forme diferite ale cuvantului secret: secret-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRET adjectiv, s. 1. adjectiv nedeclarat, nedezvăluit, nedivulgat, nemărturisit. (Intenții secret.) 2. adjectiv confidențial, tainic. (Dispoziții secret.) 3. adjectiv ascuns, tainic, tăinuit. (O iubire secret.) 4. adjectiv ascuns, ezoteric, tainic. (O doctrină secret.) 5. adjectiv clandestin, conspirativ, ilegal, (figurat) subteran. (Organizație secret.) 6. adjectiv ascuns, criptic, enigmatic, misterios, ocult, tainic, (livresc) sibilic, sibilin, sibilinic, (învechit) misteric, tăinos, (figurat) nepătruns. (Emblema are un sens secret.) 7. adjectiv ascuns, camuflat, mascat. (Pătrunde pe o intrare secret.) 8. substantiv taină, (rar) arcan, (învechit și popular) tăinicie, (învechit) tăinuire, (figurat) ascunziș. (Are secretele ei.) 9. substantiv taină, (învechit și popular) meșteșug. (Nu i-a putut smulge secret.) 10. substantiv discreție, tăcere. (A păstrat un secret absolut asupra celor discutate.) 11. substantiv enigmă, mister, taină, (rar) misteriozitate, (figurat) șaradă. (secretele naturii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT2 secrettă (secretți, secrette) 1) Care este ținut ascuns; cunoscut unui număr redus de persoane. 2) Care este plasat în așa fel încât nu se vede; ascuns vederii; mascat; camuflat. 3) (despre persoane) Care își ascunde natura sau conduita sa adevărată; care nu face confidențe. 4) (despre sentimente, gânduri, stări sufletești) Care este păstrat în taină; tainic; ascuns. /<lat. secretus Forme diferite ale cuvantului secret: secrettă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT, -Ă I. adjectiv 1. tainic, tăinuit, ascuns. 2. mascat, ascuns privirii. II. substantiv neutru 1. ceea ce este ținut în taină, ce nu se dă publicității; mister. 2. mijloc, procedeu eficace și special pentru a obține ceva. 3. ceea ce constituie condiția intimă a unei științe, unei arte. (< limba franceza secret, latina secretus) Forme diferite ale cuvantului secret: secret-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT1 secrete n. 1) Fapt ce trebuie ținut ascuns; lucru care nu trebuie divulgat; taină. 2) Mijloc ascuns, cunoscut de un număr redus de persoane, care asigură reușita unei acțiuni; cheie a succesului. 3) Loc izolat într-o închisoare. [silabe se-cret] /<fr. secret, latina secretus Forme diferite ale cuvantului secret: secrete Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT substantiv neutru 1. Ceea ce este ținut în taină, ceea ce nu se dă publicității; mister, taină. 2. Mijloc, procedeu eficace și special pentru a obține ceva. 3. Ceea ce constituie condiția intimă a unei științe, a unei arte. [plural -te, -turi. / < latina secretum, conform limba franceza secret]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru secret: secrét substantiv neutru (învechit) substanță organică produsă și eliminată de celulele glandulare; scurgere, scursoare, scursură, secreție. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT, -Ă adjectiv 1. Tainic, tăinuit, ascuns. 2. Mascat, ascuns privirii. [< latina secretus, conform limba franceza secret]. Forme diferite ale cuvantului secret: secret-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a pune la secret: a pune la secret (pe cineva) expresie (argoul lumii interlope, învechit) a întemnița (pe cineva), a închide (pe cineva). Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru secret: secrét adjectiv masculin (silabe -cret) plural secréți; forme singular secrétă, plural secréte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru secret: secrét1 (se-cret) adjectiv masculin, plural secréți; forme secrétă, plural secréte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru secret: secrét substantiv neutru (silabe -cret), plural secréte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru secret: secrét2 (se-cret) substantiv neutru, plural secréte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT3, -EÁTĂ adjectiv verbal săcret. Forme diferite ale cuvantului secret: -eÁtĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SECRET: SECRÉT, -EÁTĂ adjectiv verbal săcret. Forme diferite ale cuvantului secret: -eÁtĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'A PUNE LA SECRET' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SECRET Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului secret dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Intenții secret. Dispoziții secret. O iubire secret. O doctrină secret. Organizație secret. Emblema are un sens secret. Pătrunde pe o intrare secret. Are secretele ei. Nu i-a putut smulge secret. A păstrat un secret absolut asupra celor discutate. Secretele naturii. Dispoziții secret. Pătrunde printr-o intrare secret. Un mesaj secret. Are secretele ei. Nu i-a putut smulge secretul. Secretele naturii. SECRÉT2 secrettă secretți, secrette 1 Care este ținut ascuns; cunoscut unui număr redus de persoane. SECRÉT1 secrete n. |
GRAMATICA cuvântului SECRET? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului secret. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SECRET poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE secret? Vezi cuvântul secret desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul secret?[ se-cret ] Se pare că cuvântul secret are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL SECRET Inţelegi mai uşor cuvântul secret dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Secret de stat = problemă cunoscută de un număr restrîns de persoane deținînd funcții de conducere în stat și a cărei divulgare ar pune în pericol siguranța statului A pune sau a băga pe cineva la secret = a închide pe cineva, a întemnița Asociație sau organizație, societate secretă = organizație cu caracter conspirativ, constituită în ascuns Agent secret = persoană cu misiune secretă de informare în domeniul politic, economic sau al criminalității Secret de stat = document sau date privitoare la problemele fundamentale ale vieții politice, economice, precum și ale apărării statului, a căror divulgare este pedepsită penal Asociație sau organizație, societate secretă = organizație cu caracter conspirativ, constituită în ascuns Agent secret = agent de siguranță; detectiv Secret de stat = document sau date privitoare la problemele de bază ale vieții politice, economice, precum și ale apărării statului, a căror divulgare este interzisă prin lege Asociație sau organizație, societate secretă = organizație cu caracter conspirativ, constituită în ascuns Agent secret = agent de siguranță vezi agent; detectiv |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SECRET |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pas gimnastic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul secret are forma: secréte
