 | as |
|
| Puncta [ punc-ta ] VEZI SINONIME PENTRU puncta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a puncta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a puncta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a puncta (forma la infinitiv) A puncta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUNCTA: PUNCTÁ, punctez, verb I. tranzitiv 1. A face mai multe puncte, a pune sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg, de obicei de altă culoare; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață. înșfăcă o căldare... umplînd-o repede cu zeama aceea verzale, punctată ici-colo cu cîte-o fasole albă. CAMILAR, N. I 40. Obrazul palid-verzui se afla punctat de mici bubulițe roșii. C. PETRESCU, R. DR. 119. Păsări mici punctau cerul în înălțime. SAHIA, N. 86. ♦ A marca, a sublinia. Povestea punctînd fiecare argumentare cu gesturi mărunte și repezi. C. PETRESCU, R. DR. 337. • figurat Pe dușumele, mucurile aruncate la întîmplare punctau pauzele inspirației lui ziaristice. REBREANU, R. I 243. 2. (Sport) A însemna: punctele fiecărei partide sau etape cîștigate. 3. figurat (Rar) A pătrunde, a străpungtz, întotdeauna numele Mărășeștiului mi-a punctat inima și m-a făcut să gindesc cu teroare la piciorul tatei rămas pe această cîmpie. SAHIA, N. 15. 4. (Învechit) A îndrepta o armă spre o țintă anumită; a ținti. (Atestat în forma punta) Se duse Piccolomini să vadă cetatea și apoi punzară tunurile spre dînsa. BĂLCESCU, O. II 113. 5. A asambla provizoriu două piese, care urmează să fie sudate, prin cîteva puncte de sudură executate de-a lungul liniei de sudură. – Variantă: (învechit) puntá verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUNCTA: PUNCTÁ, punctez, verb I. tranzitiv 1. A face sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg, de obicei de altă culoare; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață. ♦ figurat A scoate în evidență, a sublinia, a marca. 2. (Sport) A însemna punctele fiecărei partide sau etape câștigate. ♦ A obține puncte printr-un joc sportiv. 3. A asambla provizoriu două piese care urmează să fie sudate prin câteva puncte de sudură executate de-a lungul liniei de sudură. – Din punct (după limba franceza ponctuer). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUNCTA: PUNCTÁ, punctez, verb I. tranzitiv 1. A face sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg, de obicei de altă culoare; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață. ♦ figurat A scoate în evidență, a sublinia, a marca. 2. (Sport) A însemna punctele fiecărei partide sau etape câștigate. ♦ A obține puncte printr-un joc sportiv. 3. A asambla provizoriu două piese care urmează să fie sudate prin câteva puncte de sudură executate de-a lungul liniei de sudură. – Din punct (după limba franceza pointer). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PUNCTA: PUNCTÁ verb I. trecut 1. A însemna, a presăra cu puncte; (gramatică) a pune semne de punctuație. ♦ (tehnică) A marca o piesă cu ajutorul punctatorului. 2. (figurat) A sublinia, a marca, a accentua. 3. (Sport) A însemna punctele unei partide sau ale unei etape. [Variante punta verb I. / după limba franceza ponctuer, pointer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PUNCTA: PUNCTÁ verb trecut 1. a însemna, a presăra (o suprafață) cu puncte. • (tehnică) a marca o piesă cu ajutorul punctatorului. 2. (figurat) a sublinia, a scoate în evidență, a accentua. 3. (sport) a obține puncte într-o întrecere; a înregistra punctele unei partide. (după limba franceza pointer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PUNCTA: A PUNCTÁ a punctaéz tranzitiv 1) A însemna cu puncte. 2) figurat A scoate în relief; a pune în lumină; a evidenția; a sublinia. Haina ajustată îi a punctaează mersul grațios. 3) sport (puncte) A obține în defavoarea adversarului. /Din punct Forme diferite ale cuvantului a puncta: a punctaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PUNCTA: PUNCTA verb a accentua, a evidenția, a întări, a marca, a releva, a reliefa, a sublinia, (livresc) a învedera, a potența. (A puncta calitățile lucrării.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru puncta: punctá verb (silabe punc-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu punctéz, persoana a treia singular: el / ea și plural puncteáză, imperfect persoana a treia singular: el / ea punctá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural punctéze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru puncta: punctá (a puncta) (punc-ta) verb, indicativ prezent 3 puncteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru puncta: puncta verb vezi ADULMECA. ÎNSCRIE. MARCA. MIROSI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PUNCTA: PUNCTÁ verb vezi accentua. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A PUNCTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PUNCTA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului puncta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A PUNCTÁ punctaéz tranzitiv 1 A însemna cu puncte. Haina ajustată îi punctaează mersul grațios. A puncta calitățile lucrării. Punctá a puncta punc-ta verb, indicativ prezent 3 puncteáză. |
GRAMATICA cuvântului PUNCTA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului puncta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PUNCTA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE puncta? Vezi cuvântul puncta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul puncta?[ punc-ta ] Se pare că cuvântul puncta are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PUNCTA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A întemeia ceva pe paie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul puncta se conjugă: ei ele puncteáză
