eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a pui


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Pui [ pu-i ]
VEZI SINONIME PENTRU pui PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a pui în mai multe dicționare

Definițiile pentru a pui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a pui
Verbul: a pui (forma la infinitiv)
A pui conjugat la timpul prezent:
  • eu -
  • tu -
  • el ea puiește
  • noi -
  • voi -
  • ei ele puiesc
VEZI VERBUL a pui CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI2, pui, substantiv masculin

1. (De obicei urmat de determinări care indică specia) Pasăre de la ieșirea din ou pînă la maturitate (cînd nu are un nume special). Ispitiți de joc, Niște pui de rîndunele Și-au uitat mîncarea-n gură: Jocul ăsta nu-l știură! Cerule, fă loc! COȘBUC, P. II 18. Poruncitu-mi-a mîndră, Pe un pui de rindunea, Să mă duc pînă la ea; Ș-am răspuns pe-un pui de cuc Că zău nu poci să mă duc. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 132.
       • Expresia: verb reflexiv:abia-i tot pui sau verb reflexiv:abia tot pui rămîne sau a fi verb reflexiv:abie pui, se spune despre o persoană mică de statură, care e mai în vîrstă decît pare. Cam de cîți ani ii fi tu?

– Ia poate să am verb reflexiv:eo treisprezece ani.

– Ce spui tu, măi?... Apoi dar bine-a zis cine-a zis că verb reflexiv:abia-i tot pui, dar numai dracul o știe de cînd îi. CREANGĂ, P. 148. A muri ca un pui de găină = a muri ușor, repede. Ba a murit ca un pui de găină. Cum am strîns-o nițel cum n-a mai suflat. rebreanu, R. II 139.
♦ (Fără determinări) Pui de găină. Ilinca, mama Gherghinei, jumulea niște pui în tinda casei. BUJOR, S. 95. Nu trece nici un ceas la mijloc, și un cuptior de plăcinte, cîțiva pui pîrpîliți în frigare... și mămăliguța era gata. CREANGĂ, P.

10. Mă dusei în tîrg, Cumpăr ai un pui. TEODORESCU, P. P. 349.
       • Pui de bogdaproste = pui de găină (mic și slab) care se dădea altădată de pomană, la o înmormîntare; (astăzi, figurat, în comparații) copil nenorocit, prăpădit, ca vai de el. Parcă n-a fost crescut aicea, sub ochii tuturor, de l-au văzut desculț și dezmățat, ca un pui de bogdaproste. C. PETRESCU, R. DR. 169. Da ce umbli tu așa, ca un pui de bodaprosti? VLAHUȚĂ, O. A. 427. Cînd m-a văzut bunica in ce hal mă aflam, ghemuit în desagă, ca un pui de bogdaproste, cît pe ce să se prăpădească plîngînd. CREANGĂ, A. 24.
♦ Orice animal de la naștere pînă la maturitate. Un caș dulce dezvălea, Optzeci de fălii tăia, Patruzeci la pui de cîni, Patruzeci la cîni bătrîni. ALECSANDRI, P. P. 55.
♦ Ou sau larvă de insecte. În unii din acești saci... se zice că au furnicile pui, iar în altele de mîncare. MARIAN, INS. 234.
♦ Copac tînăr; puiet, vlăstar, mlădiță. Prin liniștea pîlpîitoare. Aud scîncind un pin de tei Că nu. mai poate de picioare. LESNEA, 16.
♦ (Cu valoare de diminutiv, în expresie) Pui (de pernă) = pernă mică; perniță, puișor (1). Pui de mămăligă = mămăligă mai mică; mămăliguță. (Regional) Puiul tîrgului = cadou mic, jucărie cumpărată cuiva în zi de iarmaroc. (Regional) Puiul mesei = sertar. Puiul lăzii = cutioară în interiorul lăzilor țărănești sau al lavițelor; lăcriță.

2. (Mai ales afectiv) Copil. Cei doi pui de hamal cu umeri cruzi, cu tălpile goale, cu cămășile sfîșiate, țipă și ei îngroziți. SAHIA, N. 42. Ieri pe drum un om sărac întreba pe la vecine: «Poartă-se copiii bine? Dacă nu, să-i vîr în sac!».-Și-a venit la noi la poartă Și-am ieșit eu și i-am spus: Puiul meu e bun și tace Nu ți-l dau și du-te-n pace! COȘBUC, P. I 234. Cum să nu-mi fie dor, C-o pasere de pe munte, Și-încă avea doruri multe; Dar eu, un pui de om, Să n-am pe lume un dor? BIBICESCU, P. P. 31.
       • Pui de viperă (sau de năpîrcă) = om rău, primejdios. Atîta am verb reflexiv:ut să aflu din gura ta, pui de viperă ce mi-ai fost, zice atunci spînul. CREANGĂ, P. 206. Pui de lele = om ușuratic, ștrengar, chefliu, destrăbălat.
       • Expresia: (Nici) pui de... = (în construcții negative) nici picior de...; nimeni, țipenie. Mi-am ales acest loc pustiu și mi-amfăcut casa asta, așa, ca pui de om să nu mai poată răzbi la mine. ISPIRESCU, L. 61.
♦ (La vocativ, ca termen de dezmierdare, folosit de persoane mai în vîrstă față de copii sau de tineri) Scumpule, dragule. Dragă puiule, băiete, Trage-ți,mîna din cel joc Ce se-ntoarce lîngă foc, Ș-ochii de la cele fete Cu ochi mari făr-de noroc. ALECSANDRI, P. A. 38.
♦ Iubit, drag, drăguț. Mă dusei la puica mea. Puica m-a-ntrebat așa:

– Puiule, ce ești scîrbit, Ori boii i-ai prăpădit? BIBICESCU, P. P.

12. Frunză verde peliniță Șede puiul la portiță, Cere apă și guriță. ȘEZ. I

11. Sărmana inima mea Iar au prins a mă durea; Și mă doare nencetat, De cînd puiu m-au lăsat. SEVASTOS, c. 150.

3. (Cu valoare augmentativă, în expresie) Pui de om = om verb reflexiv:ednic, de ispravă, voinic, zdravăn. Mavrogheni era pui de om, mă, ăla cînd punea gheara pe cîte unul, ca d-alde dumnealui, mă! îl juca în labe cum joacă pisica pe șoarece, mă! GHICA, S. 503. Pui de ger = ger mare, strașnic. Era un pui de ger în dimineața aceea, de crăpau lemnele. CREANGĂ, O. A. 44. S-a lăsat un pui de ger de crăpau pietrele, iar marea se sleise pe lîngă mal. CONTEMPORANUL, VII 116. Pui de nuntă = nuntă mare, frumoasă. împăratul.... puse de le făcu un pui denunță de știu că s-a dus pomina. ISPIRESCU, L. 392. Pui de chef = chef strașnic. Popa îl lua cu trăsura ori de cîte ori se ducea în Armadia sau la Bistrița și trăgeau cîte un pui de chef. REBREANU,

I. 108. Pui de somn = somn bun, adine. Trase un pui de somn, de se răsuna pivnița de horcăielile lui. La TDRG. Ciobanul adormi și trase un pui de somn pînă a doua zi. ISPIRESCU, L. 252. Pui de zgîrie-brînză = om foarte zgîrcit. Moș Vasile era un cărpănos ș-un pui de zgîrie-brînză, ca și mătușa Mărioara. CREANGĂ, A. 50. Pui de bătaie = bătaie zdravănă. În loc de bani, se pomenea bietul om cu cîte un pui de bătaie bună. ISPIRESCU, M. vezi

14. Pui de Cotnar(i) = vin foarte bun de Cotnar. Am un pui de Cotnari care face cu ochiul. ALECSANDRI, T. 841.

4. (La plural ) Broderie cusută mărunt pe pieptul și pe mînecile cămășilor țărănești; rîuri.
♦ Puncte de altă culoare pe stofe; picățele.

5. (În economia capitalistă) Acțiune dintr-o nouă emisiune, care are un curs mai scăzut decît acțiunile din vechile emisiuni.

6. Ambarcație mică cu vîsle, folosită pentru anumite servicii la bordul navelor mai mari.

7. (În expresie) A face (sau a da) pui de giol vezi giol.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PUI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI1 pui m.

I.

1) Pasăre de la ieșirea din găoace și până la maturitate. pui de găină. pui de curcă.
       • pui de cuc (sau de bogdaproste) copil al nimănui.

2) Carne de găină tânără. Zeamă de pui.

3) Orice ființă vie în prima fază de dezvoltare. pui de om. pui de urs.
       • pui de lele a) persoană ușuratică, amorală; b) copil nelegitim; bastard. pui de viperă (sau de năpârcă, de șarpe) om rău, perfid.

4) Ramură tânără care pornește de la rădăcina unei plante; copileț.

5) figurat fam. Ființă scumpă, dragă.

6) la plural popular Cusătură decorativă în formă de cruciulițe mărunte făcută pe pieptul și pe mânecile cămășilor țărănești.

II. (în îmbinări cu valoare de superlativ): pui de ger ger cumplit. pui de somn somn bun, reconfortant. pui de chef chef mare. pui de bătaie bătaie zdravănă. /<lat. pulleus

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PUI
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI, comerț în jud. Hunedoara, situată în E deprindere Hațeg, pe cursul superior al râului Strei, în zona de confl. cu Râu Bărbat; 4.609 locuțiune (2003). Stații de c. forme (în satele Pui și Băiești) și halte de c. forme (în satele Ponor și Rușor). Zăcăminte de bauxită în arealul satelor Ohaba-Ponor și Pui Expl. de calcar (Ohaba-Ponor). Expl. și prelucr. lemnului; matematică de construcții Pe terit. satului Hobița au fost descoperite vestigiile unei villa rustica (turn, hală, edificiu, toate înconjurate de un zid de incintă) și un cuptor de ars ceramică. Satul Pui este atestat documentar în 1447, se află biserica Pogorârea Duhului Sfânt (secolul 18). În arealul comerț Pui se află peștera Ohaba-Ponor (Șura Mare), declarată rezervație geologică.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

PUI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI s.

I.

1. (popular) făt. (pui iepei.)

2. prăsilă, progenitură, (Moldova) ținc, (învechit) prăsitură. (Pisica cu puiii ei.) 3.* (regional) cățel. (pui unei insecte.)

4. (în limbajul părinților) copil. (Nani, nani, pui mamii!)

II. perniță, pernuță, puișor, puiuț, (popular) pernioară, pernișoară, (regional) perinel, (Moldova) coltuc, (prin Muntenia) fultuc, (prin Moldova) modiță. (Perna mică se numește pui.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PUI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI2 pui m. popular Iritație a pielii la mâini sau/și la picioare, manifestată prin crăpături mărunte, uneori sângerânde, provocată de acțiunea concomitentă a umezelii, frigului și a murdăriei. /<lat. pulleus
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PUI
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI1 interjecție Strigăt (repetat) cu care se cheamă puii, găinile sau alte păsări de curte. Oare unde-i cloșca cu puii? (caută pe-mpregiurul casei) Puii mamii, pui, pui, pui! ALECSANDRI, T. 719.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PUI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI3 interjecție (se folosește repetat ca strigăt cu care se cheamă, mai ales, puii de găină și găinile). /<lat. pulleus
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PUI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUI:
PUÍ3, persoană 3 puiește, verb IV. tranzitiv (regional; despre păsări) A face pui1. [Variante: puiá verb I]

– Din pui1.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PUI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUI:
PUÍ3, persoană 3 puiește, verb IV. tranzitiv (regional; despre păsări) A face pui1. [Variante: puiá verb I]

– Din pui1.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PUI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PUI:
PUÍ verb vezi copili, face, făta, goni, împerechea, împreuna, încrucișa, înfrăți, naște, plivi.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

pui
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pui:
pui verb vezi COPILI. FACE. FĂTA. GONI. ÎMPERECHEA. ÎMPREUNA. ÎNCRUCIȘA. ÎNFRĂȚI. NAȘTE. PLIVI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

pui4
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pui4:
puí4 (a pui4) (regional) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea puiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea puiá; conjunctiv prezent 3 să puiáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

pui
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pui:
puí verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea puiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea puiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural puiáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

pui
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pui:
pui (ființă, obiect mic, monedă, acțiune bancară) substantiv masculin, plural pui, articulat púii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

pui
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pui:
pui2 (ființă, obiect mic, monedă, acțiune bancară) substantiv masculin, plural pui, articulat púii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A PUI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PUI:
A PUÍ persoană 3 puiéște intranzitiv rar A scoate pui; a se înmulți. /v. pui
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PUI
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUI:
PUÍ3, persoană 3 puiește, verb IV. tranzitiv (Regional) A face pui. vezi făta.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PUI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI substantiv verbal bobiță, copil, mișină, picățea, sertar.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

pui
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pui:
pui substantiv verbal BOBIȚĂ. COPIL. MIȘINĂ. PICĂȚEA. SERTAR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PUI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI2, pui, substantiv masculin Puișor2.

– Din sârbo-croată pulja.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

pui
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pui:
pui (cusătură) substantiv masculin, plural pui, articulat púii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

PUI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUI:
PUI2, pui, substantiv masculin Puișor2.

– Din limba sârbă pulja.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

pui
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pui:
pui3 (cusătură) substantiv masculin plural , articulat púii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

pui
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pui:
pui, pui interjecție
Forme diferite ale cuvantului pui: puipui

Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

pui
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pui:
pui interjecție
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A PUI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pui
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PUI1 pui m.
Pui de găină.
Pui de curcă.
       • pui de cuc sau de bogdaproste copil al nimănui.
Zeamă de pui.
Pui de om.
Pui de urs.
       • pui de lele a persoană ușuratică, amorală; b copil nelegitim; bastard.
Pui de viperă sau de năpârcă, de șarpe om rău, perfid.
în îmbinări cu valoare de superlativ: pui de ger ger cumplit.
Pui de somn somn bun, reconfortant.
Pui de chef chef mare.
Pui de bătaie bătaie zdravănă.
Pui iepei.
Pisica cu puiii ei.
Pui unei insecte.
Nani, nani, pui mamii! II.
Perna mică se numește pui.
PUI2 pui m.
Puiul iepei.
Pisica cu puiii ei.
Puiul unei insecte.
Puí4 a pui regional verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea puiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea puiá; conjunctiv prezent 3 să puiáscă.

GRAMATICA cuvântului pui?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pui.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pui poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul pui sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural verbul pui se conjugă: ei ele puiáscă
  • group icon La plural substantivul pui are forma: pui

CUM DESPART ÎN SILABE pui?
Vezi cuvântul pui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pui?
[ pu-i ]
Se pare că cuvântul pui are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL pui
Inţelegi mai uşor cuvântul pui dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A muri ca un pui de găină = a muri ușor, repede
Pui de bogdaproste = pui de găină mic și slab care se dădea altădată de pomană, la o înmormîntare; astăzi, figurat, în comparații copil nenorocit, prăpădit, ca vai de el
♦ Cu valoare de diminutiv, în expresie Pui de pernă = pernă mică; perniță, puișor 1
Pui de mămăligă = mămăligă mai mică; mămăliguță
Regional Puiul tîrgului = cadou mic, jucărie cumpărată cuiva în zi de iarmaroc
Regional Puiul mesei = sertar
Puiul lăzii = cutioară în interiorul lăzilor țărănești sau al lavițelor; lăcriță
Pui de viperă sau de năpîrcă = om rău, primejdios
Pui de lele = om ușuratic, ștrengar, chefliu, destrăbălat
= în construcții negative nici picior de
Cu valoare augmentativă, în expresie Pui de om = om verb reflexiv:ednic, de ispravă, voinic, zdravăn
Pui de ger = ger mare, strașnic
Pui de nuntă = nuntă mare, frumoasă
Pui de chef = chef strașnic
Pui de somn = somn bun, adine
Pui de zgîrie-brînză = om foarte zgîrcit
Pui de bătaie = bătaie zdravănă
Pui de Cotnari = vin foarte bun de Cotnar

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pui

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cu wall din germanicul *walh-?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a refuza, a tăgădui, a se opune, a rezista
partea ochiului, de formă sferică, adăpostită în orbită
străin + sufix -on mw
pierdere a capacității de a recunoaște obiectele cu ajutorul văzului; cecitate verbală
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app