 | as |
|
| Proscrie [ pros-cri-e ] VEZI SINONIME PENTRU proscrie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a proscrie proscriu în mai multe dicționareDefinițiile pentru a proscrie proscriu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a proscrie (forma la infinitiv) A proscrie conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROSCRIE: PROSCRÍE, proscríu, verb III. tranzitiv (învechit) 1. A scoate pe cineva de sub scutul legilor, a izgoni din propria lui țară drept pedeapsă pentru o vină politică. exila. Și-i trimisesem listă chiar de persoanele ce erau să fie proscrise. GHICA, A. 191. • (Glumeț) Lupii în toate staturile Europei erau proscriși, numai în Moldavia... viețuiau ca în sînul unei republice. NEGRUZZI Ș.I 279. ♦ A interzice, a opri, a nu îngădui. vezi aboli. Uitarăți că proscrise sînt orișice dueluri? MACEDONSKI, O. II 140. 2. (În antichitatea romană) A osîndi la moarte fără forme de judecată, înscriind numai pe un afiș numele celui condamnat (osînda putînd fi executată de oricine îl întîlnea pe condamnat). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROSCRIE: PROSCRÍE, proscríu, verb III. tranzitiv 1. (În Roma antică) A condamna la moarte (pentru infracțiuni politice) fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit. 2. A lua măsuri represive (privative de libertate) împotriva cuiva, în special pentru motive politice; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie; a exila, a alunga, a izgoni. 3. (Rar) A interzice, a opri. – Din limba franceza proscrire (după scrie). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROSCRIE: PROSCRÍE, proscríu, verb III. tranzitiv 1. (În Roma antică) A condamna la moarte (pentru infracțiuni politice) fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit. 2. A lua măsuri represive (privative de libertate) împotriva cuiva, în special pentru motive politice; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie; a exila, a alunga, a izgoni. 3. (Rar) A interzice, a opri. – Din limba franceza proscrire (după scrie). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROSCRIE: PROSCRIE verb 1. (juridic) a alunga, a exila, a goni, a izgoni, a ostraciza, a surghiuni, (livresc) a relega, (învechit) a urgisi. (L-a proscrie din țară.) 2. a interzice, a opri. (A proscrie duelul.) 3. a blama, a condamna, a dezaproba, a înfiera, a reproba, a respinge, a stigmatiza, (livresc) a dezavua, (rar) a sancționa, (popular) a osîndi, (învechit) a mustra, a protesta, (figurat) a veșteji. (Opinia publică a proscrie gestul lui necugetat.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROSCRIE: PROSCRÍE verb III. tr 1. (La romani) A condamna la moarte fără forme judiciare, publicând pe o listă specială numele celui osândit. 2. A îndepărta în mod forțat din patrie; a exila. ♦ A scoate de sub scutul legilor; a prigoni. 3. A interzice, a opri (o carte etc.). [conform limba franceza proscrire, latina proscribere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PROSCRIE proscriu: A PROSCRÍE proscríu tranzitiv 1) (la romani) A condamna crunt (la moarte sau la exil) fără judecată (afișând numai numele celui osândit). 2) învechit (persoane) A expulza din țară pentru o vină de ordin politic. 3) figurat (idei, activități etc.) A pune sub interdicție; a interzice. /<fr. proscrire Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru proscrie: proscrie vezi 1. a condamna la moarte fără judecată și afișând simplu numele celor condamnați: Cicerone fu proscris de Antoniu; 2. a alunga, a exila; 3. figurat a desființa: a proscrie un abuz. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru proscrie: !proscrié (a proscrie) (pros-cri-/pro-scri-) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele proscríu, imperfect persoana a treia singular: el / ea proscriá; conjunctiv prezent 3 să proscríe; gerunziu proscriínd (-scri-ind); participiu proscrís Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru proscrie: proscríe verb (silabe mf. -scri-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele proscríu, imperfect persoana a treia singular: el / ea proscriá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural proscríe; gerunziu proscriínd (silabe -scri-ind) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROSCRIE: PROSCRÍE verb trecut 1. a face o proscripție. 2. a interzice (o carte, o idee). (după limba franceza proscrire) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'A PROSCRIE PROSCRIU' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PROSCRIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului proscrie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-a proscrie din țară. A proscrie duelul. Opinia publică a proscrie gestul lui necugetat. !proscrié a proscrie pros-cri-/pro-scri- verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele proscríu, imperfect persoana a treia singular: el / ea proscriá; conjunctiv prezent 3 să proscríe; gerunziu proscriínd -scri-ind; participiu proscrís. |
GRAMATICA cuvântului PROSCRIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului proscrie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PROSCRIE poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE proscrie? Vezi cuvântul proscrie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul proscrie?[ pros-cri-e ] Se pare că cuvântul proscrie are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PROSCRIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: De folos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
