 | as |
|
| Prociti [ pro-ci-ti ] VEZI SINONIME PENTRU prociti PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a prociti în mai multe dicționareDefinițiile pentru a prociti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a prociti (forma la infinitiv) A prociti conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru prociti: procití (procitésc, procitít), verb – 1. A citi. – 2. A repeta. – 3. A recita. – 4. A examina un elev. – 5. A certa, a cicăli. – Variante proceti. limba slavă (veche) pročitati (Tiktin). – derivat pocitanie (variantă prociteală), substantiv feminin (lectură; repetiție), din limba slavă (veche) pročitanie, învechit Forme diferite ale cuvantului prociti: procitésc procitipro Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prociti: prociti verb vezi ADMONESTA. ASCULTA. BODOGĂNI. CERTA. CHESTIONA. CICĂLI. DĂSCĂLI. DOJENI. EXAMINA. FLECARI. INTEROGA. ÎNDRUGA. ÎNTREBA. MORALIZA. MUSTRA. PĂLĂVRĂGI. PLICTISI. RECITI. REPETA. SÎCÎI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PROCITI: A PROCITÍ a procitiésc tranzitiv învechit 1) A citi din nou. 2) (elevi) A întreba la o materie învățată; a examina oral; a asculta. 3) A mustra cu blândețe; a dojeni. /<rus. proțitoti Forme diferite ale cuvantului a prociti: a procitiésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prociti: procití (a prociti) (învechit) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele procitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prociteá; conjunctiv prezent 3 să prociteáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prociti: procití verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele procitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prociteá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural prociteáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A PROCITI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prociti Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prociti dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A PROCITÍ procitiésc tranzitiv învechit 1 A citi din nou. Procití a prociti învechit verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele procitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prociteá; conjunctiv prezent 3 să prociteáscă. |
GRAMATICA cuvântului prociti? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prociti. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prociti poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prociti? Vezi cuvântul prociti desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prociti?[ pro-ci-ti ] Se pare că cuvântul prociti are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prociti |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și pierde cumpătul sau răbdarea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
