eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a prigoni


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Prigoni [ pri-go-ni ]
VEZI SINONIME PENTRU prigoni PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a prigoni în mai multe dicționare

Definițiile pentru a prigoni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a prigoni
Verbul: a prigoni (forma la infinitiv)
A prigoni conjugat la timpul prezent:
  • eu prigonesc
  • tu prigonești
  • el ea prigonește
  • noi prigonim
  • voi prigoniți
  • ei ele prigonesc
VEZI VERBUL a prigoni CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRIGONI:
PRIGONÍ, prigonesc, verb IV. tranzitiv

1. A asupri, a persecuta, a împila, a oprima; (subiectul fiind o autoritate de stat) a lua măsuri represive. L-am auzit pe tata șoptind cu amărăciune și privindu-mă cu milă: Așa a prigonit-o și pe biata maică-ta. SADOVEANU, N. E.

6. Și s-a pus să-l prigonească pe Sandu; nu era zi să nu-l facă de ocară. MIRONESCU, S. A. 60. El urăște atît de mult clasa cea nouă, încît o prigonește. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 247.
       • reflexiv reciproc. Societatea în Principate, ca toate societățile vechi, este întemeiată pe nepotriviri, pe interesuri ce se prigonesc și pe ierarhii. RUSSO, O. 57.

2. A fugări (pe cineva). Se scufunda prin mărăcinișuri, ieșea prin spărturi, ea sărea gardul după el, prigonindu-l pînă în uliță. SADOVEANU, M. C.

9.
♦ figurat A urmări, a obseda; a chinui. Multă verb reflexiv:eme l-a prigonit amintirea acelei împrejurări. VLAHUȚĂ, O. A. 110. Pe mine mă prigonește frumusețea codrului, Cînd ședeam cintînd din frunză la umbra stejarului. HASDEU, R. vezi 116.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PRIGONI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIGONI:
PRIGONI verb

1. a năpăstui, a nedreptăți, a oropsi, a persecuta, a urgisi, (învechit și regional) a strîmbătăți, (învechit) a obidi, (grecism învechit) a catatrexi. (De ce îl prigoni fără temei?)

2. a asupri, a exploata, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a tiraniza, a urgisi, (învechit și regional) a bîntui, (învechit) a obidi, a obijdui, a sili, a supăra, a tiranisi, a tirăni, (figurat) a apăsa, a despuia, a stoarce, a suge, (regional figurat) a stoci, (învechit figurat) a călca. (A prigoni masele.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

prigoni
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru prigoni:
prigoní (prigonésc, prigonít), verb

– A persecuta, a oprima, a chinui. limba slavă (veche) prigoniti (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 237; Conev 102).

– derivat prigoană, substantiv feminin (persecuție), conform limba slavă (veche) prigonŭ; prigonitor, adjectiv (asupritor); prigon, substantiv neutru (perechea de vite din mijloc la atelajele de trei perechi de boi), din limba slavă (veche) , limba rusă prigon; prigonar, adjectiv (care aparține perechii din mijloc).
Forme diferite ale cuvantului prigoni: prigonésc prigonipri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

PRIGONI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRIGONI:
PRIGONÍ, prigonesc, verb IV. tranzitiv

1. A provoca cuiva în mod permanent necazuri, neplăceri, a trata cu ură, cu dușmănie, a persecuta; (despre autorități) a lua măsuri represive, a oprima.

2. A izgoni, a fugări pe cineva.
♦ figurat (Despre abstracte) A urmări, a obseda; a chinui.

– Din limba slavă (veche) prigoniti.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PRIGONI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRIGONI:
PRIGONÍ, prigonesc, verb IV. tranzitiv

1. A provoca cuiva în mod permanent necazuri, neplăceri, a trata cu ură, cu dușmănie, a persecuta; (despre autorități) a lua măsuri represive, a oprima.

2. A izgoni, a fugări pe cineva.
♦ figurat (Despre abstracte) A urmări, a obseda; a chinui.

– Din limba slavă (veche) prigoniti.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

A PRIGONI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PRIGONI:
A PRIGONÍ a prigoniésc tranzitiv

1) (persoane) A urmări insistent, pricinuind neplăceri; a persecuta.

2) (persoane) A pune pe fugă; a alunga.

3) figurat (despre idei, gânduri, sentimente, amintiri) A urmări în permanență; a nu slăbi nici pentru un moment; a persecuta; a roade; a măcina. /<sl. prigoniti
Forme diferite ale cuvantului a prigoni: a prigoniésc

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

prigoni
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prigoni:
prigoni verb vezi ALUNGA. CERTA. DEPĂRTA. FUGĂRI. GONI. HĂITUI. IZGONI. ÎNDEPĂRTA. ÎNVRĂJBI. JUDECA. SUPĂRA. URMĂRI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

prigoni
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prigoni:
prigoní verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele prigonésc, imperfect

3. singular prigoneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural prigoneáscă

Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

prigoni
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prigoni:
prigoní (a prigoni) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele prigonésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prigoneá; conjunctiv prezent 3 să prigoneáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PRIGONI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRIGONI:
PRIGONÍ verb

1. vezi oprima.

2. vezi persecuta.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A PRIGONI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PRIGONI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prigoni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
De ce îl prigoni fără temei? 2.
A prigoni masele.
A PRIGONÍ prigoniésc tranzitiv 1 persoane A urmări insistent, pricinuind neplăceri; a persecuta.
Prigoní a prigoni verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele prigonésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prigoneá; conjunctiv prezent 3 să prigoneáscă.

GRAMATICA cuvântului PRIGONI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prigoni.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PRIGONI poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul PRIGONI sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE prigoni?
Vezi cuvântul prigoni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prigoni?
[ pri-go-ni ]
Se pare că cuvântul prigoni are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PRIGONI

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Intranzitiv a prinde de veste?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
ramificație
formulă de salut pe care creștinii și-o adresează unul altuia la întâlnire, începând de la paști până la înălțare
a observa, a remarca, a afla ceva, a băga de seamă din timp
inițiator, inovator
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app