 | as |
|
| Predispune [ pre-dis-pu-ne ] VEZI SINONIME PENTRU predispune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a predispune predispun în mai multe dicționareDefinițiile pentru a predispune predispun din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a predispune (forma la infinitiv) A predispune conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE: PREDISPÚNE, predispún, verb III. tranzitiv 1. A crea cuiva o anumită dispoziție, stare de spirit, a dispune la ceva. 2. (medicină) A face să aibă o deosebită sensibilitate sau receptivitate față de anumite boli. – Din limba franceza prédisposer (după dispune). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE: PREDISPÚNE, predispún, verb III. tranzitiv 1. A crea cuiva o anumită dispoziție, stare de spirit, a dispune la ceva. 2. (medicină) A face să aibă o deosebită sensibilitate sau receptivitate față de anumite boli. – Din limba franceza prédisposer (după dispune). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PREDISPUNE predispun: A PREDISPÚNE predispún tranzitiv 1) (persoane) A face să aibă o anumită stare de spirit sau dispoziție; a dispune din timp. a predispune predispun la o muncă creatoare. 2) (organisme vegetale sau animale) A face receptiv (față de anumite boli). /<fr. prédisposer Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE: PREDISPÚNE verb intr., trecut 1. a crea, a pregăti o anumită stare de spirit, a dispune la ceva. 2. a determina o sensibilitate deosebită față de anumite boli. (după limba franceza prédisposer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE: PREDISPÚNE, predispún, verb III. tranzitivA crea o anumită stare sufletească sau o anumită dispoziție, a dispune la ceva. Toamna predispune pe unii oameni la melancolie. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru predispune: predispúne (a predispune) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele predispún, persoana a doua singular: tu predispúi, persoana întâi plural: noi predispúnem; conjunctiv prezent 3 să predispúnă; gerunziu predispunấnd; participiu predispús Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru predispune: predispune vezi 1. a dispune dinainte, a înclina la: nesocotința sa îl predispunea la toate extravaganțele; 2. medicină a dispune treptat la venirea unei boale. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE: PREDISPÚNE verb III. intr., trecut A crea, a pregăti o anumită stare de spirit, a dispune la ceva. [P.i. predispún, conjuncție -nă. / conform limba franceza prédisposer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE: PREDISPUNE verb (învechit) a supune. (E predispune la obezitate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru predispune: predispúne verb → dispune Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A PREDISPUNE PREDISPUN' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL predispune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului predispune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Predispune la o muncă creatoare. Predispúne a predispune verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele predispún, persoana a doua singular: tu predispúi, persoana întâi plural: noi predispúnem; conjunctiv prezent 3 să predispúnă; gerunziu predispunấnd; participiu predispús. E predispune la obezitate. E predispune la obezitate. |
GRAMATICA cuvântului predispune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului predispune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul predispune poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE predispune? Vezi cuvântul predispune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul predispune?[ pre-dis-pu-ne ] Se pare că cuvântul predispune are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL predispune |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A dori sau a ura cuiva succes?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
