 | as |
|
| Precupeţi [ pre-cu-pe-ţi ] VEZI SINONIME PENTRU precupeţi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a precupeti în mai multe dicționareDefinițiile pentru a precupeti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a precupeți (forma la infinitiv) A precupeți conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRECUPEȚI: PRECUPEȚÍ, precupețesc, verb IV. tranzitiv 1. A practica meseria de precupeț (vînzînd sau cumpărînd); prin extensie a se tîrgui, a se tocmi; a vinde cu preț de speculă; figurat a trafica. Cînd singur, cînd cu alții în tovărășie, căuta, tocmea, precupețea... finul, orzul ori făina care fuseseră poruncite de intendența imperială. GALACTION, O. I 110. N-are altă meserie decît să te precupețească?... Sărmană femeie! ALECSANDRI, T. 1739. [Duca-vodă] era, zice cronica, și domn și vistiernic mare, și neguțător și vameș, că toată hrana tuturor o lua el, de o precupețea. BĂLCESCU, O. I 185. • reflexiv pasiv Posturile se precupețesc... în piață. ALECSANDRI, la TDRG. 2. figurat (Numai în construcții negative) A nu cruța nimic, a face totul pentru reușita cuiva sau a ceva, a dărui din plin, din belșug, cu generozitate. Au pus la dispoziția oamenilor de teatru totul, neprecupețind nimic. SAHIA, U.R.S.S, 156. Nu le precupețeam (ciobanilor) sfaturile, cînd era la pregătirea brînzeturilor. La TDRG. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PRECUPEȚI: A PRECUPEȚÍ a precupetiésc 1. tranzitiv 1) (zarzavaturi, produse alimentare, păsări etc.) A cumpăra (de la unii) și a revinde (altora) mai scump. 2) figurat (viața, sănătatea, eforturi etc.) A nu cruța, dăruindu-se cu generozitate pentru ceva sau pentru cineva. 2. intranzitiv A practica ocupația de precupeț; a fi precupeț. /Din precupeț Forme diferite ale cuvantului a precupeti: a precupetiésc a precupeti1. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRECUPEȚI: PRECUPEȚÍ, precupețesc, verb IV. 1. intranzitiv și tranzitiv (Rar) A practica meseria de precupeț; prin extensie a vinde cu preț de speculă; a trafica. 2. tranzitiv figurat (În propoziții negative) A nu cruța nimic, a face totul pentru reușita cuiva sau a ceva, a dărui din plin, din belșug, cu generozitate. – Din precupeț. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRECUPEȚI: PRECUPEȚÍ, precupețesc, verb IV. 1. intranzitiv și tranzitiv (Rar) A practica meseria de precupeț; prin extensie a vinde cu preț de speculă; a trafica. 2. tranzitiv figurat (în propoziții negative) A nu cruța nimic, a face totul pentru reușita cuiva sau a ceva, a dărui din plin, din belșug, cu generozitate. – Din precupeț. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRECUPEȚI: PRECUPEȚI verb 1. a negustori, a specula, a trafica, (învechit și regional) a precupi. (A precupeti o marfă.) 2. a cruța, (învechit) a pregeta. (Nu precupeti nici un efort pentru...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru precupeți: precupețí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele precupețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea precupețeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural precupețeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru precupeți: precupețí (a precupeti) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele precupețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea precupețeá; conjunctiv prezent 3 să precupețeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRECUPEȚI: PRECUPEȚÍ verb vezi târgui, tocmi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru precupeți: precupeți verb vezi TÎRGUI. TOCMI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A PRECUPETI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL precupeți Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului precupeți dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A PRECUPEȚÍ precupețiésc 1. A precupeți o marfă. Nu precupeți nici un efort pentru. Precupețí a precupeți verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele precupețésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea precupețeá; conjunctiv prezent 3 să precupețeáscă. A precupeți o marfă. |
GRAMATICA cuvântului precupeți? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului precupeți. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul precupeți poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE precupeţi? Vezi cuvântul precupeţi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul precupeţi?[ pre-cu-pe-ţi ] Se pare că cuvântul precupeţi are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL precupeți |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Nume dat unor încăperi cu destinație specială: cameră obscură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
