 | as |
|
| Prăvăli [ pră-vă-li ] VEZI SINONIME PENTRU prăvăli PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a pravali în mai multe dicționareDefinițiile pentru a pravali din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a prăvăli (forma la infinitiv) A prăvăli conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRĂVĂLI: PRĂVĂLÍ, prăvălesc și prăvăl, verb IV. 1. reflexiv A se duce de-a rostogolul pe un povîrniș; a se rostogoli, a se precipita. Ai zice că stau să se prăvale pilcurile de brazi și fagi din coasta muntelui. I. BOTEZ, ȘC. 223. Pe unele locuri, ne uităm cu frică-n sus, la stîncile ieșite din zid, gata să se rupă și să se prăvale peste noi. VLAHUȚĂ, O. A. II 133. Stînca stă să se prăvale În prăpastia măreață. EMINESCU, O. I 54. • figurat Cît de zdrobite mi se prăvăleau. gîndurile, ca într-un potop de întuneric, în viitoarea pustiitoarei verb reflexiv:emi. VLAHUȚĂ, N. 122. ♦ tranzitiv A rostogoli, a da de-a rostogolul, a arunca la vale. Măi slăbănogilor, eu pe voi vă pălesc în numele tatălui și vă prăvălesc cu piciorul în rîpă. SADOVEANU, E. 123. Peste piuă prăvăli o bucată de stînca. EMINESCU, N. 7. • figurat Cei doi tovarăși au început a prăvăli la vale spre stină chemări lungi și repetate. SADOVEANU, O. L. 176. ♦ (Despre ființe) A fugi în goana mare, a se năpusti ja vale; a năvălii a se repezi spre ceva. Ilie sări din drum în tufișuri și începu să se prăvălească la vale către sat. DUMITRIU, N. 203. S-au prăvălit de pe culmi, rotindu-și săbiile, călăreții. GALAN, Z. R. 68. Străinul se prăvăli spre cal și slugile lui pedestre îl aburcară în șa. SADOVEANU, O. VII 32. ♦ (Despre ape) A curge cu repeziciune, căzînd de la înălțime. Se auzea... glasul unui pîrîuaș ce venea ca și noi din deal în vale, prăvălindu-se și izbindu-se de cele stînci. CREANGĂ, A. 31. Pîraie răpezi... se prăvălesc în cataracte printre acele amenințătoare stînci de piatră. ODOBESCU, S. III 516. ♦ figurat A se întinde, a se revărsa. Un fuior de fum... se prăvale peste grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceață cenușie. REBREANU, I. 10. Trandafirii împreună cu glicinele... se prăvălesc de-a lungul zidurilor. MACEDONSKI, O. III 91. 2. reflexiv (Despre vînt, ploaie) A se dezlănțui cu putere. S-a prăvălit de pe muntele cel mare un vînt rece, trăgînd după dînsul nouri negri și vîrtejuri de ninsoare: SADOVEANU, B. 128. 3. reflexiv A cădea, răsturnîndu-se (peste ceva). vezi surpa, dărîma, răsturna. Brazdele se prăvăleau, drepte, grele, mirositoare. REBREANU, I. 53. Toate s-au prăvălit pe punte și clopotul bordului începu să bată într-o dungă. BART, S. M. 52. Două ziduri din palat se prăvălesc de izbirile artileriei. BĂLCESCU, O. II 45. • figurat Lumea veche se prăvălește și pe a ei dărîmături slobozenia se înalță. RUSSO, O. 23. 4. tranzitiv A răsturna, a da peste cap. După ce-am adus-o aici numai într-o fugă de cal... cînd la plată... verb reflexiv:ea să-mi mănînce dreptul, sub cuvînt c-am prăvălit-o [cu căruța] de cinci ori. ALECSANDRI, T. I 216. Acest pîrîiaș... se face atît de mare, incit adese prăvale carele încărcate. NEGRUZZI, S. I 316. 5. tranzitiv (Cu privire la ființe) A doborî, a culca la pămînt, a trînti. Au sărit în spinarea turcului, l-au prăvălit la pămînt. STANCU, despre 22. Calul i se poticni și-l prăvăli. SADOVEANU, O. VII 32. Vînătorul întinse arcul și, cînd zbură săgeata, prăvăli fiara sălbatică. ISPIRESCU, L. 141. • reflexiv Trupul se prăvăli în lături și calul se opri tremurînd și sforăind. SADOVEANU, O. VII 13. Baba tace și înghite, iar moș Anghel se prăvălește pe-o coastă în bătaia focului, se uită poznaș la babă. DUNĂREANU, CH. 87. • figurat A închis ochii și s-a prăvălit iarăși în fumuiagul lui cu. știme de iad. POPA, vezi 156. 6. tranzitiv (Învechit) A înfrînge, a răpune. De trei ori romînii împinseră și prăvăliră pe turci și de trei ori fură respinși înapoi. BĂLCESCU, O. II 90. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRĂVĂLI: PRĂVĂLI verb 1. a (se) dărăpăna, a (se) dărîma, a (se) nărui, a (se) prăbuși, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hîi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Olt., Transilvania și Maramures) a (se) sodomi, (prin Moldova și Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi. (Obuzele au pravali zidul cetății.) 2. a cădea, a se dărîma, a se nărui, a pica, a se prăbuși, a se surpa, (regional) a (se) îmburda. (S-a pravali casa pe ei.) 3. a cădea, a pica, a se prăbuși, a se răsturna, (rar) a se poticni. (Calul s-a pravali la pămînt.) 4. a (se) prăbuși, a (se) rostogoli, (învechit) a (se) ponorî. (S-a pravali în prăpastie.) 5. a (se) rostogoli, (popular) a (se) prăpăstui, (regional) a (se) prăstăvăli. (Bolovanii se pravali la vale.) 6. a arunca, a azvîrli, a culca, a dărîma, a doborî, a întinde, a lungi, a prăbuși, a răsturna, a trînti, (popular și fam.) a așterne, (popular) a păli, (învechit și regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera. (Cu o lovitură l-a pravali la pămînt.) 7. a cădea, a se prăbuși. (Apa se pravali de la înălțime, formînd o cascadă.) 8. a (se) apleca, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) pleca, a (se) povîrni, (popular și fam.) a (se) hîi. (Casa s-a pravali pe o parte.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRĂVĂLI: PRĂVĂLÍ, prăvălesc, verb IV. 1. reflexiv și tranzitiv A (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti. ♦ reflexiv A fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna. ♦ reflexiv (Despre ape) A curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde. ♦ reflexiv figurat A se întinde, a se răspândi, a se împrăștia. ♦ tranzitiv A arunca; a azvârli. 2. reflexiv (Despre vânt, furtună, ploaie etc.) A se dezlănțui cu putere, a se porni cu violență. 3. tranzitiv și reflexiv A (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși. – Din limba bulgară provalja, sârbo-croată provaliti. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRĂVĂLI: PRĂVĂLÍ, prăvălesc, verb IV. 1. reflexiv și tranzitiv A (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti. ♦ reflexiv A fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna. ♦ reflexiv (Despre ape) A curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde. ♦ reflexiv figurat A se întinde, a se răspândi, a se împrăștia. ♦ tranzitiv A arunca; a azvârli. 2. reflexiv (Despre vânt, furtună, ploaie etc.) A se dezlănțui cu putere, a se pomi cu violență. 3. tranzitiv și reflexiv A (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși. – Din limba bulgară provalja, limba sârbă provaliti. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru prăvăli: prăvălí (prăvălésc, prăvălít), verb – 1. A se rostogoli, a se învîrti. – 2. A doborî, a pune jos. – Variante sprăvăli. limba slavă (veche) provaliti (Miklosich, Slaw. Elem., 40; Cihac, II, 443; Conev 38). – derivat prăvăl, substantiv neutru (rîpă, coastă; gîrlă; șuvoi); prăvălac, substantiv neutru (coastă, pantă); prăvălatec (variantă prăvălatic), adjectiv (abrupt); prăvăliș, substantiv neutru (povîrniș, pantă); prăvăluc, substantiv neutru (versant). Forme diferite ale cuvantului pravali: prăvălésc pravalip Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PRĂVĂLI: A PRĂVĂLÍ a pravaliésc tranzitiv 1) A face să se prăvălească. 2) (obiecte sau ființe, aflate în poziție verticală) A culca la pământ; a doborî. /<bulg. provalja se, limba sârbă provaliti Forme diferite ale cuvantului a pravali: a pravaliésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prăvăli: prăvălí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele prăvălésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prăvăleá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural prăvăleáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prăvăli: prăvălí (a pravali) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele prăvălésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prăvăleá; conjunctiv prezent 3 să prăvăleáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRĂVĂLI: PRĂVĂLÍ verb vezi declanșa, dezlănțui, isca, izbucni, porni, preface, schimba, stârni, transforma. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prăvăli: prăvăli verb vezi DECLANȘA. DEZLĂNȚUI. ISCA. IZBUCNI. PORNI. PREFACE. SCHIMBA. STÎRNI. TRANSFORMA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A PRAVALI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prăvăli Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prăvăli dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Obuzele au prăvăli zidul cetății. S-a prăvăli casa pe ei. Calul s-a prăvăli la pămînt. S-a prăvăli în prăpastie. Bolovanii se prăvăli la vale. Cu o lovitură l-a prăvăli la pămînt. Apa se prăvăli de la înălțime, formînd o cascadă. Casa s-a prăvăli pe o parte. Bolovanii se prăvăli la vale. Apa se prăvăli de la înălțime, formând o cascadă. A PRĂVĂLÍ prăvăliésc tranzitiv 1 A face să se prăvălească. Prăvălí a prăvăli verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele prăvălésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prăvăleá; conjunctiv prezent 3 să prăvăleáscă. |
GRAMATICA cuvântului prăvăli? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prăvăli. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prăvăli poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prăvăli? Vezi cuvântul prăvăli desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prăvăli?[ pră-vă-li ] Se pare că cuvântul prăvăli are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prăvăli |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a-i cânta cuiva aleluia?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
