 | as |
|
| Pierde [ pi-er-de ] VEZI SINONIME PENTRU pierde PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a pierde în mai multe dicționareDefinițiile pentru a pierde din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a pierde (forma la infinitiv) A pierde conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PIERDE: PIERDE, pierd, verb III. 1. tranzitiv (În opoziți cu g ă s i) A nu mai avea ceva ce-ți aparținea, care era al tău sau de care răspundeai. Domnul cel chefliu pierduse de mult cheia sau poate o aruncase dinadins într-un fund de sertar, C. PETRESCU, C. vezi 43. Cînd ai pierdut biletul, Zoe? CARAGIALE, O. I 113. Nu mai găsește ce a pierdut. ȘEZ. II 74. • Expresia: A pierde teren = a părăsi un teren de luptă, a da înapoi, a se retrage. (figurat) Cuvintele pot cîștiga sau pierde teren din cauză că derivatele lor se întăresc sau slăbesc. GRAUR, P. L. 120. A pierde pămîntul de sub picioare = a pluti în gol; figurat a ameți. Două chingi laie trecute pe sub burtă și într-o clipă, fără să prindă de veste, vaca cea îndărătnică pierdu pămîntul de sub picioare. BART, S. M. 293. 2. tranzitiv A fi lipsit de o parte a corpului (în urma unui accident, a unei boli). Înțeleg să-l căinați pe ăl care și-a pierdut un picior. de nu poate merge, – sau verb reflexiv:eo mină, de nu poate omu lucra. CAMIL PETRESCU, T. II 44. Cei care și-au pierdut brațele, picioarele. SAHIA, N. 22. Din colibă ieși un flăcău, ciung de-o mînă, ce și-o pierduse la mașina boierească. BUJOR, S. 53. • (Despre lucruri neînsuflețite) Codru-i mare, Frunză n-are; O avut Și o-a pierdut De tropotul cailor, De sunetul armelor. De jalea voinicilor. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 286. ♦ (Cu privire la facultăți fizice sau intelectuale, calități, sentimente etc.) A nu mai poseda, a nu mai fi stăpîn pe..., a rămîne lipsit de... Își pierdu gîndurile, cu ochii ațintiți la focurile acelea. DUMITRIU, N. 74. Copiii de la un cîrd de verb reflexiv:eme își pierduseră veselia. DELAVRANCEA, H. T. 155. Biata babă era umflată cît o bute... simțirea însă nu și-o pierduse de tot. CREANGĂ, P. 15. Căci amîndoi vom fi cuminți, Vom fi voioși și teferi, Vei pierde dorul de părinți Și visul de luceferi. EMINESCU, O. I 176. • Expresia: A-și pierde mintea (sau mințile) vezi minte. A-și pierde firea sau (reflexiv) a se pierde cu firea vezi fire. A-și pierde cumpătul vezi cumpăt. A-și pierde capul vezi cap1. A-și pierde verb reflexiv:emea (sau timpul) = a-și irosi timpul în zadar; a nu se ocupa cu nimic; a lenevi. A-și pierde viața = a muri (într-o luptă, într-un accident etc.). Potlogarii, de care gemea orașul... pîndeau pe nesocotitul pedestru care zăbovise a se întoarce acasă, și adeseaori el pierdea împreună cu punga și viața. NEGRUZZI, S. I 16. (Învechit, dovedind o credință mistică) A-și pierde sufletul = a intra în păcat, a se ticăloși; prin extensie a muri. Cel ce se amestecă în multe de ale lumii este prea cu neputință anu-și pierde sufletul. GORJAN, H. IV 202. ♦ A renunța la o apucătură, o pornire. Ia ascultă, mă... nici p-aici nu ți-ai pierdut năravul? VISSARION, B. 116. Dacă vă închipuiți că tînărul... și-a mai pierdut din aerele sale de erou, vă înșelați amar. VLAHUȚĂ, O. A. III 27. • (Cu privire la timp) A petrece fără folos, fără rost; a întrebuința altfel decît ar trebui. Cum văd, ai pierdut trei săptămîni degeaba. C. PETRESCU, C. vezi 66. În tinerețe, doctorul își pierduse cîțiva ani în Belgia. Cu ce trăise? Ce făcuse acolo? BART, E. 120. Pierzi noaptea cu cetitul. TOPÎRCEANU, B. 57. Frunză verde din livezi, Uită-te, bade, și vezi, Pentru cine verb reflexiv:eme-ți pierzi? ANT. literar popular I 117. 3. intranzitiv (Popular) A avorta, a lepăda (I 2). 4. tranzitiv (În unele construcții) A pierde drumul (calea, poteca) = a se rătăci. Se pomeni că pierde poteca f» nu mai știe unde merge. ISPIRESCU, L. 255. Noaptea-i mică, stele-s multe, Ș-oi pierde calea prin munte. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 141. A pierde ocazia = a lăsa să-ți scape o ocazie, a nu profita de o împrejurare favorabilă. El pierde cea mai bună ocaziune de a se instrui. ODOBESCU, S. III 11. A pierde trenul, tramvaiul etc. = a sosi prea tîrziu, după plecarea vehiculului în care voiai să te urci. vezi scăpa. Mă ierți, tinere!... Foarte interesant ceea ce spui. Dar pierd tramvaiul. C. PETRESCU, Î. II 180. Froso, hai mai iute că pierdem trenul. BASSARABESCU, vezi 45. 5. tranzitiv (În opoziție cu c î ș t i g a) A suferi o pagubă materială sau o înfrîngere morală; a păgubi într-o afacere; a fi învins în întreceri, în lupte. Ai pierdut mulți bani. DUMITRIU, N. 128. Mihai pierduse lupta. El umblă rătăcit, Și omul și natura acum l-au părăsit. BOLINTINEANU, O. 63. • absolut Pierduse iar și se întunecă la față. DUMITRIU, N. 114. Mi se pare că ai pierdut la primele curse? CAMIL PETRESCU, U. N. 172. • (Cu privire la o situație, un bun, un drept) Băiatului... îi era să nu-și piardă slujba. ISPIRESCU, L. 234. Se înturna acum.. să-și ia scaunul, pre care nu l-ar fi pierdut, de n-ar fi fost vîndut de boieri. NEGRUZZI, S. I 137. Ce-am pierdut n-oi mai găsi! C-am pierdut un mare bine. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 151. • Expresia: A-și pierde pîinea vezi pîine. Ce-am avut și ce-am pierdut vezi avea. 4. (Despre obiecte) A suferi o diminuare a valorii, a calității, a aspectului. Actul și-a pierdut valabilitatea. Mobila și-a pierdut luciul. 6. tranzitiv A nu se mai bucura de prezența unei persoane iubite, a fi părăsit de cineva drag. Bădiță cu peana verde, Mult mi-e teamă că te-oi pierde, Că te-am mai pierdut o dată, Te-am pierdut și te-am aflat. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 52. ♦ A fi lipsit, prin moarte, de o ființă dragă. După trei ani avu durerea de a-și pierde soția. VLAHUȚĂ, O. A. III 45. Se-mbracă în negru așa... de cînd a pierdut pe răposatul Nicula. CARAGIALE, O. II 195. Un singur copil am azlut și l-am pierdut! ALECSANDRI, T. II 27. La 11 ani... am pierdut pre tatăl meu. NEGRUZZI, S. I 57. 7. tranzitiv (Învechit) A provoca moartea cuiva, a ucide. Tu, cel mai lacom dintre regi, Ai umilit popoare-ntregi. Tu pierzi bărbații tăi cei buni Să faci femeilor cununi! COȘBUC, P. I 92. Spînul, voind să piardă acum pe Harap-Alb cu orice preț, zise împăratului... CREANGĂ, P. 211. Lăpușneanul... a verb reflexiv:ut să m-otrăvească... Și el a să mă piardă, de nu l-oi pierde eu. ALECSANDRI, T. II 95. 8. reflexiv A ieși din cîmpul vizual al cuiva, a dispărea, a nu mai fi văzut (din cauza depărtării, a întunericului). Nourii albi... rătăceau sus-sus, în nemărginire, pînă ce se pierdeau în albastru. SADOVEANU, O. VI 180. Eu i-am văzut cum se pierdură singuri, Pe drumuri fermecate. CERNA, P. 37. O pasăre plutește cu aripi ostenite, Pe cînd a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pîlc întreg de păsări, pierzîndu-se-n apus. EMINESCU, O. I 114. ♦ tranzitiv A nu mai vedea pe cineva care se depărtează sau dispare. Cunoscu pe Totîrnac. După ce-l pierdu în umbră, auzi un șuier încetinel. SADOVEANU, O. I 53. • (întărit prin «din ochi» sau «din vedere») în fund, departe, întorcea o dată capul. Pe urmă o pierdeam din ochi. SADOVEANU, O. VIII 9. Cînd i-a pierdut din ochi, voi Să se ridice. COȘBUC, P. I 231. Ei, ei! măi Zaharia, zic eu... de-acum și munții i-am pierdut din vedere. CREANGĂ, A. 125. • expresieA pierde pe cineva din ochi = a iubi foarte mult pe cineva. Surorile îl pierdeau din ochi Orfan, prisosul de iubire, pe care firea și anii îl îngrămădiseră în ființa lor, se revărsa acum cu duioșie asupra singurului băiat din familie. BASSARABESCU, vezi 4. Te pleci și mă dezmierzi: De drag, o dragă mamă, mă afli și mă pierzi Din ochi. COȘBUC, P. I 259. Iubeau... pe fată de-o pierdeau din ochi. CARAGIALE, O. III 103. A pierde pe cineva (sau ceva) din vedere = a nu se mai interesa de o problemă, a da uitării; a nu mai ști de rostul cuiva. A pierde urma (sau urmele) unei persoane (sau a unui lucru) vezi u r m ă. A-și pierde urma (sau urmele) vezi u r m ă. • (Despre sunete) A deveni din ce în ce mai slab (pînă cînd nu se mai aude de loc). Murmur lung de streșini, risipite șoapte Cresc de pretutindeni și se pierd în noapte. TOPÎRCEANU, B. 77. Rareori cîte un țipăt venea de cine știe unde, se pierdea într-o îngînare slabă. DUNĂREANU, CH. 115. ♦ A nu mai avea trecere, a nu se mai ocupa nimeni de...; a dispărea. Știința necromanției și acea a astrologiei s-au pierdut. EMINESCU, N. 33. 9. reflexiv (Despre persoane) A se rătăci. N-am zis că s-a pierde biata copilă prin pădure? RETEGANUL, P. V 23. • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Tată-so... se pierdu de copii. RETEGANUL, P. 45. • figurat Fetele se pierd în visuri plăcute. EMINESCU, N. 138. • (Despre ochi, despre privire) De pe o terasă înflorită, Privirea mea s-ar pierde în cale. MACEDONSKI, O. I 67. Făt-Frumos vede că șirul munților dă într-o mare verde și întinsă pînă unde ochiul se pierde în albastrul cerului. EMINESCU, N. 13. 10. reflexiv A se orienta greșit, a-și irosi eforturile zadarnic. Ne pierdem în amănunte fără nici o semnificație. BARANGA, I. 206. ♦ A se zăpăci, a se emoționa, a nu mai ști de sine. Înviorată o clipă, ea se pierdu într-un murmur de mulțumiri. BART, E. 350. • (Poetic) Sufletu-mi se pierde După chipul tău frumos. EMINESCU, O. I 209. ♦ A i se sfîrși cuiva puterile, a muri. Se pierde cu totul sub ochii mei. Capul îi lunecă alăturea cu perna, ca un obiect. SAHIA, II. 118. Căuta a-și mîngîia fata care vedea că se. pierde. ISPIRESCU, L. 52. – prezent industrie și: pierz (ISPIRESCU, L. 12). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PIERDE: PIÉRDE, pierd, verb III. I. 1. tranzitiv A nu mai ști unde se află, unde a pus, unde a rătăcit (un bun material). • Expresia: A(-și) pierde șirul = a se încurca, a se zăpăci; a nu mai avea continuitate (în vorbire). 2. tranzitiv A nu mai cunoaște sau a nu mai găsi drumul, locul etc. căutat; a greși direcția. • Expresia: A(-i) pierde (cuiva) urma = a nu mai ști unde se află, unde poate fi găsit. A-și pierde (sau, reflexiv, a i se pierde) urma (ori urmele) = a nu mai putea fi găsit; a dispărea. ♦ reflexiv A se rătăci de grupul în care se afla. 3. reflexiv figurat A se lăsa absorbit de ceva, a se cufunda în... 4. reflexiv figurat A fi cuprins, copleșit de un sentiment, de o emoție; a nu mai ști ce să facă. II. tranzitiv 1. A fi deposedat de..., a rămâne fără..., a nu mai avea; specializare a irosi, a risipi. • Expresia: A pierde din mână = a scăpa un prilej favorabil. A pierde pământul de sub picioare = a) a nu-și mai putea păstra echilibrul din cauza unei proaste stări fizice, a unui pas greșit etc.; b) a fi pe punctul de a pierde o anumită situație materială sau socială. A-și pierde viața = a muri; a fi omorât. A-și pierde cunoștința (sau simțirea) = a leșina. A-și pierde cumpătul (sau răbdarea) = a nu se mai putea stăpâni, a se enerva. ♦ A rămâne fără o parte a corpului, fără un organ, fără o facultate fizică sau intelectuală, a nu se mai putea folosi de o parte a corpului, de o facultate. • Expresia: A pierde sânge = a avea hemoragie. A pierde laptele = (despre femelele unor mamifere) a le scădea sau a le înceta secreția laptelui (într-o perioadă când aceasta ar trebui să fie normală). A-și pierde mințile = a înnebuni. ♦ (Despre plante) A i se usca (și a-i cădea) frunzele, rodul etc. 2. (popular; despre femei) A avorta. 3. A fi lipsit (pentru totdeauna) de o ființă dragă; a rupe relațiile (de prietenie) cu cineva, a fi părăsit. 4. A fi învins într-un război, într-o întrecere; a nu câștiga un proces etc. 5. A sosi prea târziu, a nu ajunge sau a nu face ceva la timp. 6. A folosi timpul în mod nerațional, irosindu-l sau profitând insuficient de el. • Expresia: Fără a (mai) pierde verb reflexiv:emea = imediat, repede, neîntârziat. • Compus: pierde-vară substantiv masculin și forme = om care își irosește timpul, care nu muncește și umblă fără niciun rost. III. 1. tranzitiv (popular) A ucide, a omorî. ♦ reflexiv A muri. ♦ tranzitiv și reflexiv A(-și) cauza un mare rău, neajuns etc.; a pune sau a se afla într-o situație extrem de grea. 2. tranzitiv (învechit și popular) A distruge, a nimici (popoare, țări, așezări, bunuri materiale etc.). 3. tranzitiv (popular) A face să dispară, să piară; prin extensie a compromite. 4. reflexiv A ieși din câmpul vizual, a nu se mai vedea; a dispărea. ♦ figurat A trece neobservat, neluat în considerație. ♦ tranzitiv A nu mai putea urmări cu privirea pe cineva sau ceva, a nu mai vedea. • Expresia: A pierde (pe cineva) din ochi = a iubi foarte mult. 5. reflexiv (Despre sunete, voci, zgomote) A-și diminua treptat intensitatea, a deveni din ce în ce mai slab; a se stinge. – latina perdere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PIERDE: PIÉRDE, pierd, verb III. I. 1. tranzitiv A nu mai ști unde se află, unde a pus, unde a rătăcit (un bun material). • Expresia: A(-și) pierde șirul = a se încurca, a se zăpăci; a nu mai avea continuitate (în vorbire, scris, gândire). 2. tranzitiv A nu mai cunoaște sau a nu mai găsi drumul, locul etc. căutat; a greși direcția. • Expresia: A(-i) pierde (cuiva) urma = a nu mai ști unde se află, unde poate fi găsit. A-și pierde (sau, reflexiv, a i se pierde) urma (ori urmele) = a nu mai putea fi găsit; a dispărea. ♦ reflexiv A se rătăci de grupul în care se afla. 3. reflexiv figurat A se lăsa absorbit de ceva, a se cufunda în... 4. reflexiv figurat A fi cuprins, copleșit de un sentiment, de o emoție; a nu mai ști ce să facă. II. tranzitiv 1. A fi deposedat de..., a rămâne fără..., a nu mai avea; specializare a irosi, a risipi. • Expresia: A pierde din mână = a scăpa un prilej favorabil. A pierde pământul de sub picioare = a) a nu-și mai putea păstra echilibrul din cauza unei proaste stări fizice, a unui pas greșit etc.; b) a fi pe punctul de a pierde o anumită situație materială sau socială. A-și pierde viața = a muri; a fi omorât. A-și pierde cunoștința (sau simțirea) = a leșina. A-și pierde cumpătul (sau răbdarea) = a nu se mai putea stăpâni, a se enerva. ♦ A rămâne fără o parte a corpului, fără un organ, fără o facultate; a nu se mai putea folosi de o parte a corpului, de o facultate. • Expresia: A pierde sânge = a avea hemoragie. A pierde laptele = (despre femelele unor mamifere) a le scădea sau a le înceta secreția laptelui (într-o perioadă când aceasta ar trebui să fie normală). A-și pierde mințile = a înnebuni. ♦ (Despre plante) A i se usca (și a-i cădea) frunzele, rodul etc. 2. (popular; despre femei) A avorta. 3. A fi lipsit (pentru totdeauna) de o ființă dragă; a rupe relațiile (de prietenie) cu cineva, a fi părăsit. 4. A fi învins într-un război, într-o întrecere; a nu câștiga un proces etc. 5. A sosi prea târziu, a nu ajunge sau a nu face ceva la timp. 6. A folosi timpul în mod nerațional, irosindu-l sau profitând insuficient de el. • Expresia: Fără a (mai) pierde verb reflexiv:emea = imediat, repede, neîntârziat. • Compus: pierde-vară substantiv masculin invariabil = om care își irosește timpul, care nu muncește și umblă fără nici un rost. III. 1. tranzitiv (popular) A ucide, a omorî. ♦ reflexiv A muri. ♦ tranzitiv și reflexiv A(-și) cauza un mare rău, neajuns etc.; a pune sau a se afla într-o situație extrem de grea. 2. tranzitiv (învechit și popular) A distruge, a nimici (popoare, țări, așezări, bunuri materiale etc.). 3. tranzitiv (popular) A face să dispară, să piară; prin extensie a compromite. 4. reflexiv A ieși din câmpul vizual, a nu se mai vedea; a dispărea. ♦ figurat A trece neobservat, neluat în considerație. ♦ tranzitiv A nu mai putea urmări cu privirea pe cineva sau ceva, a nu mai vedea. • Expresia: A pierde (pe cineva) din ochi = a iubi foarte mult. 5. reflexiv (Despre sunete, voci, zgomote) A-și diminua treptat intensitatea, a deveni din ce în ce mai slab; a se stinge. – latina perdere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PIERDE: PIERDE verb 1. a rătăci, (regional) a prăpădi. (A pierde un obiect.) 2. a încurca, a rătăci. (A pierde drumul.) 3. a se rătăci, a se răzleți, a se răzni. (Oaia s-a pierde de turmă.) 4. a se rătăci, (regional) a se zăhătui, a se zărăsti. (S-a pierde în pădure.) 5. a dispărea, a pieri, (regional) a se prăpădi, (figurat) a se mistui, a se scufunda. (S-a pierde în noapte.) 6. (regional) a prăpădi. (L-a pierde din ochi, în mulțime.) 7. (învechit și regional) a pune. (Și-a pierde întreaga avere.) 8. (învechit) a păgubi. (A pierde doi galbeni la joc.) 9. a irosi, a risipi, (popular) a strica, (învechit) a istrăvi. (Nu pierde cartușele degeaba.) 10. a scăpa. (A pierde o mare ocazie.) 11. a consuma, a folosi, a întrebuința. (Și-a pierde întreaga zi reparînd bicicleta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru pierde: piérde (piérd, pierdút), verb – 1. A rămîne fără, a nu mai avea. – 2. A risipi, a irosi. – 3. A se rătăci. – 4. A distruge, a extermina. – 5. A duce la pierzanie. – 6. A fi înfrînt. – 7. A avorta. – 8. (reflexiv) A fi năucit, cuprins de emoție. – Variante învechit piarde. Mr. cherdu, chiardire, megl. perd, peardiri, istr. pierd. latina pĕrdĕre (Pușcariu 1314; Candrea-Dens., 1385; REW 6403), conform italiana perdere, prov., limba franceza , cat. perdre, spaniolă, portugheză perder. – derivat pierzare (variantă pierzanie), substantiv feminin (moarte năprasnică); pierzător, adjectiv (nimicitor); răspiarde, verb (a duce la pieire), secolul XVII, învechit; pierde-vară, substantiv masculin (vagabond, golan). Forme diferite ale cuvantului pierde: piérd pierdú Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PIERDE: PIÉRDE verb vezi asasina, avorta, compromite, discredita, distruge, fâstâci, intimida, încurca, nimici, omorî, potopi, prăpădi, sfărâma, suprima, ucide, zăpăci, zdrobi, zvânta. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pierde: pierde verb vezi ASASINA. AVORTA. COMPROMITE. DISCREDITA. DISTRUGE. FÎSTÎCI. INTIMIDA. ÎNCURCA. NIMICI. OMORÎ. POTOPI. PRĂPĂDI. SFĂRÎMA. SUPRIMA. UCIDE. ZĂPĂCI. ZDROBI. ZVÎNTA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pierde: piérde (a pierde) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele pierd, persoana a doua singular: tu pierzi, persoana întâi plural: noi piérdem; conjunctiv prezent 3 să piárdă; gerunziu pierzấnd; participiu pierdút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pierde: piérde verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele pierd; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural piárdă; participiu pierdút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PIERDE: PIERDE verb 1. Cherdievici (Dm). 2. Cherdivarenco < pierde-vară, ambele cu sufix ucrainean. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PIERDE: PIERDE verb 1. Cherdievici (Dm). 2. Cherdivarenco < pierde-vară, ambele cu sufix ucrainean. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pierde: piérde-váră substantiv masculin și forme, genitiv dativ lui piérde-váră; plural piérde-váră Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A pierde: A pierde ≠ a birui, a câștiga, a dobândi, a găsi, a însuși Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A PIERDE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A pierde Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a pierde dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A a pierde un obiect. A a pierde drumul. Oaia s-a a pierde de turmă. S-a a pierde în pădure. S-a a pierde în noapte. L-a a pierde din ochi, în mulțime. Și-a a pierde întreaga avere. A a pierde doi galbeni la joc. Nu a pierde cartușele degeaba. A a pierde o mare ocazie. Și-a a pierde întreaga zi reparînd bicicleta. A a pierde un obiect. S-a a pierde în pădure. L-a a pierde din ochi, în mulțime. Și-a a pierde întreaga avere. A a pierde doi galbeni la joc. A a pierde o mare ocazie. Și-a a pierde întreaga zi reparând bicicleta. Piérde a a pierde verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele pierd, persoana a doua singular: tu pierzi, persoana întâi plural: noi piérdem; conjunctiv prezent 3 să piárdă; gerunziu pierzấnd; participiu pierdút. |
GRAMATICA cuvântului A pierde? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a pierde. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A pierde poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pierde? Vezi cuvântul pierde desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pierde?[ pi-er-de ] Se pare că cuvântul pierde are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL A pierde Inţelegi mai uşor cuvântul a pierde dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A pierde teren = a părăsi un teren de luptă, a da înapoi, a se retrage A pierde pămîntul de sub picioare = a pluti în gol; figurat a ameți A-și pierde verb reflexiv:emea sau timpul = a-și irosi timpul în zadar; a nu se ocupa cu nimic; a lenevi A-și pierde viața = a muri într-o luptă, într-un accident etc Învechit, dovedind o credință mistică A-și pierde sufletul = a intra în păcat, a se ticăloși; prin extensie a muri Tranzitiv În unele construcții A pierde drumul calea, poteca = a se rătăci A pierde ocazia = a lăsa să-ți scape o ocazie, a nu profita de o împrejurare favorabilă = a sosi prea tîrziu, după plecarea vehiculului în care voiai să te urci expresieA pierde pe cineva din ochi = a iubi foarte mult pe cineva A pierde pe cineva sau ceva din vedere = a nu se mai interesa de o problemă, a da uitării; a nu mai ști de rostul cuiva A-și pierde șirul = a se încurca, a se zăpăci; a nu mai avea continuitate în vorbire A-i pierde cuiva urma = a nu mai ști unde se află, unde poate fi găsit A-și pierde sau, reflexiv, a i se pierde urma ori urmele = a nu mai putea fi găsit; a dispărea A pierde din mână = a scăpa un prilej favorabil A pierde pământul de sub picioare = a a nu-și mai putea păstra echilibrul din cauza unei proaste stări fizice, a unui pas greșit etc A-și pierde viața = a muri; a fi omorât A-și pierde cunoștința sau simțirea = a leșina A-și pierde cumpătul sau răbdarea = a nu se mai putea stăpâni, a se enerva A pierde sânge = a avea hemoragie A pierde laptele = despre femelele unor mamifere a le scădea sau a le înceta secreția laptelui într-o perioadă când aceasta ar trebui să fie normală A-și pierde mințile = a înnebuni Fără a mai pierde verb reflexiv:emea = imediat, repede, neîntârziat Compus: pierde-vară substantiv masculin și forme = om care își irosește timpul, care nu muncește și umblă fără niciun rost A pierde pe cineva din ochi = a iubi foarte mult A-și pierde șirul = a se încurca, a se zăpăci; a nu mai avea continuitate în vorbire, scris, gândire A-i pierde cuiva urma = a nu mai ști unde se află, unde poate fi găsit A-și pierde sau, reflexiv, a i se pierde urma ori urmele = a nu mai putea fi găsit; a dispărea A pierde din mână = a scăpa un prilej favorabil A pierde pământul de sub picioare = a a nu-și mai putea păstra echilibrul din cauza unei proaste stări fizice, a unui pas greșit etc A-și pierde viața = a muri; a fi omorât A-și pierde cunoștința sau simțirea = a leșina A-și pierde cumpătul sau răbdarea = a nu se mai putea stăpâni, a se enerva A pierde sânge = a avea hemoragie A pierde laptele = despre femelele unor mamifere a le scădea sau a le înceta secreția laptelui într-o perioadă când aceasta ar trebui să fie normală A-și pierde mințile = a înnebuni Fără a mai pierde verb reflexiv:emea = imediat, repede, neîntârziat Compus: pierde-vară substantiv masculin invariabil = om care își irosește timpul, care nu muncește și umblă fără nici un rost A pierde pe cineva din ochi = a iubi foarte mult |
La plural substantivul pierde are forma: piérde-váră