 | as |
|
| Ondula [ on-du-la ] VEZI SINONIME PENTRU ondula PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a ondula în mai multe dicționareDefinițiile pentru a ondula din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a ondula (forma la infinitiv) A ondula conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ONDULA: ONDULÁ, ondulez, verb I. 1. intranzitiv A se mișca, a se legăna ca undele, ca valurile apei; a se undui. Pe subt maluri nalte unde ondulau fire subțiri de rădăcini, bunicul a intrat cu crîsnicul. SADOVEANU, N. forme 29. Fiecare flacăre ondula ca vie. GALACTION, O. I 147. • figurat Frumusețea ei de miazăzi, ondulînd în rochia-i de horbotă albă ca într-un val de omăt, mă intimida. GALACTION, O. I 98. ♦ A descrie o linie, un contur sinuos, a șerpui. Șoseaua nu mai putea cuprinde șiragurile înțesate. Ca o omidă uriașă cu inele de fier, abia se tîra, ondulînd. SADOVEANU, M. C. 104. 2. tranzitiv (Cu privire la părul capului) A bucla, a încreți, a face cîrlionți. Și-a ondulat părul la coafor. 3. tranzitiv (Cu privire la table, benzi de metal etc.) A face să aibă formă de valuri. – Variantă: (rar) undulá (HOGAȘ, H. 89) verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ONDULA: ONDULÁ, ondulez, verb I. 1. intranzitiv A avea o mișcare ondulatorie, a se legăna ca undele apei; a se undui. ♦ A prezenta un contur sinuos; a șerpui; a se arcui. 2. tranzitiv A da unei benzi, unei table formă de valuri, de ondulații. 3. tranzitiv A face cârlionți; a bucla, a încreți părul. • reflexiv S-a ondulat singură. [Variante: (popular) undulá verb I] – Din limba franceza onduler. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ONDULA: ONDULÁ, ondulez, verb I. 1. intranzitiv A avea o mișcare ondulatorie, a se legăna ca undele apei; a se undui. ♦ A prezenta un contur sinuos; a șerpui; a se arcui. 2. tranzitiv A da unei benzi, unei table formă de valuri, de ondulații. 3. tranzitiv A face cârlionți; a bucla, a încreți părul. • reflexiv S-a ondulat singură. [Variante: (popular) undulá verb I] – Din limba franceza onduler. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ONDULA: ONDULÁ verb I. 1. intr. A se mișca, a se legăna (ca undele, ca valurile de apă); a avea ondulații. ♦ A șerpui. 2. trecut A încreți părul. [Variante undula verb I. / < limba franceza onduler]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ONDULA: A ONDULÁ a ondulaéz 1. intranzitiv 1) A se legăna ca valurile unei ape; a undui. 2) A descrie o linie șerpuitoare; a șerpui. 2. tranzitiv A face să se onduleze. /<fr. onduler Forme diferite ale cuvantului a ondula: a ondulaéz a ondula1. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ONDULA: ONDULÁ verb I. intr. a se mișca, a se legăna. • a descrie o linie sinuoasă, a șerpui. II. trecut a bucla, a încreți părul. (< limba franceza onduler) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ondula: ondula, ondulez vezi r. (despre femei) a avea un mers provocator; a-și undui șoldurile. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ondula: ondulá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu onduléz, persoana a treia singular: el / ea și plural onduleáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ondula: ondulá (a ondula) verb, indicativ prezent 3 onduleáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ONDULĂ: ONDÚLĂ substantiv verbal buclă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ONDULA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ONDULĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ondulă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Suprafața apei se ondulĂ. Și-a ondulĂ părul. A ONDULÁ ondulĂéz 1. Ondulá a ondulĂ verb, indicativ prezent 3 onduleáză. |
GRAMATICA cuvântului ONDULĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ondulă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ONDULĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ondula? Vezi cuvântul ondula desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ondula?[ on-du-la ] Se pare că cuvântul ondula are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ONDULĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tetraclorură de carbon?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul ondula se conjugă: ei ele onduleáză
