 | as |
|
| Obişnui [ o-biş-nu-i ] VEZI SINONIME PENTRU obişnui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a obisnui în mai multe dicționareDefinițiile pentru a obisnui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a obișnui (forma la infinitiv) A obișnui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBIȘNUI: OBIȘNUÍ, obișnuiesc, verb IV. 1. reflexiv A se deprinde, a se familiariza, a se învăța. Se obișnuise de două zile cu sunetul acesta. DUMITRIU, N. 127. Încet-încet, ochii mi se obișnuiră cu întunericul. SADOVEANU, O. VI 12. Se obișnuise să fie primit... cu izbucniri de «trăiți» și voie bună. REBREANU, R. II 84. • tranzitiv A obișnui pe copii cu cititul. 2. tranzitiv A practica un anumit obicei; a avea o anumită deprindere. Minerii, cu tristețe și mîndrie, cel mai des obișnuiesc să spună: mina noastră e veche de o sută de ani. BOGZA, C. O. 120. • reflexiv impersonal (în expresie) Se obișnuiește să... = este obiceiul să... – Variantă: obicinuí (pronunțat -bici-) (NEGRUZZI, S. X 199) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBIȘNUI: OBIȘNUI verb 1. a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) învăța, (regional) a (se) hîrsi. (S-a obisnui ușor în noul mediu.) 2. (învechit) a metahirisi. (obisnui să bea zilnic cafea.) 3. (popular) a se îndătina, (învechit) a se politici. (Așa se obisnui pe la noi.) 4. (Transilvania) a sucui. (Așa obisnui noi să facem.) 5. a se deprinde, a se împăca. (Nu mă pot obisnui cu gîndul că...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A OBIȘNUI: A OBIȘNUÍ a obisnuiiésc tranzitiv 1) A face să se obișnuiască. 2) A practica în calitate de obicei; deprindere. a obisnui plimbări la aer liber. a obisnuiiește să studieze la bibliotecă. /cf. bulg. obițno Forme diferite ale cuvantului a obisnui: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obișnui: obișnuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele obișnuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea obișnuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural obișnuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obișnui: obișnuí (a obisnui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele obișnuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea obișnuiá; conjunctiv prezent 3 să obișnuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A obișnui: A (se) obișnui ≠ a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui Forme diferite ale cuvantului a obisnui: a obisnuise Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A OBISNUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A obișnui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a obișnui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a a obișnui ușor în noul mediu. A obișnui să bea zilnic cafea. Așa se a obișnui pe la noi. Așa a obișnui noi să facem. Nu mă pot a obișnui cu gîndul că. A obișnui să bea zilnic cafea. Așa se a obișnui pe la noi. Așa a obișnui noi să facem. A OBIȘNUÍ a obișnuiiésc tranzitiv 1 A face să se obișnuiască. A obișnui plimbări la aer liber. A obișnuiiește să studieze la bibliotecă. Obișnuí a a obișnui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele obișnuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea obișnuiá; conjunctiv prezent 3 să obișnuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului A obișnui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a obișnui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A obișnui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE obişnui? Vezi cuvântul obişnui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obişnui?[ o-biş-nu-i ] Se pare că cuvântul obişnui are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL A obișnui Inţelegi mai uşor cuvântul a obișnui dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= este obiceiul să |