eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a nascoci


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Născoci [ năs-co-ci ]
VEZI SINONIME PENTRU născoci PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a nascoci în mai multe dicționare

Definițiile pentru a nascoci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a născoci
Verbul: a născoci (forma la infinitiv)
A născoci conjugat la timpul prezent:
  • eu născocesc
  • tu născocești
  • el ea născocește
  • noi născocim
  • voi născociți
  • ei ele născocesc
VEZI VERBUL a născoci CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NĂSCOCI:
NĂSCOCÍ, născocesc, verb IV.

1. tranzitiv A face ceva nou, care nu exista pînă atunci; a descoperi, a inventa. Oamenii iscusiți au născocit mașinile și înlesnirile vieții. SADOVEANU, P. M. 140. Nu știau cum să-și ațîțe focul, nefiind născocit meșteșugul de a scăpăra. ISPIRESCU, U. 87. Născoci feluri de schingiuiri. NEGRUZZI, S. I 158.

2. tranzitiv A scorni, a plăsmui lucruri închipuite, neexistente, neadevărate; prin extensie a minți. Născocesc ceva, să mă scuz că nu pot veni mîine. C. PETRESCU, C. vezi 376. Cine-a putut născoci o bazaconie ca asta? ALECSANDRI, T. 1684.

3. reflexiv (Regional) A se naște, a se isca, a se ivi. Îi fu frică să nu să născocească ceva din scînteile focului. RETEGANUL, P. II 32.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

NĂSCOCI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru NĂSCOCI:
NĂSCOCI verb

1. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a găsi, a gîndi, a imagina, a inventa, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (învechit și popular) a izvodi, (popular) a iscodi, a închipui, (regional) a tocmi, (învechit) a unelti, (figurat) a naște, a urzi, a zămisli. (A nascoci un nou sistem de...)

2. a inventa, a plăsmui, a scorni, a ticlui, (popular) a scoate, a stîrni, (regional) a scornoci, (învechit) a băsni, (figurat) a țese, a urzi, (rar figurat) a tăia, (învechit figurat) a ascuți. (A nascoci ceva pe socoteala cuiva.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A NĂSCOCI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A NĂSCOCI:
A NĂSCOCÍ a nascociésc tranzitiv

1) (ceva nou) A crea în imaginație în mod arbitrar; a broda; a fabrica; a izvodi; a ticlui; a inventa.

2) (lucruri neadevărate, inexistente, reprobabile) A crea cu ajutorul imaginației în mod arbitrar; a izvodi; a inventa; a fabrica; a ticlui.

3) popular A descoperi în urma unui efort creator; a inventa. /Orig. nec.
Forme diferite ale cuvantului a nascoci: a nascociésc
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

NĂSCOCI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NĂSCOCI:
NĂSCOCÍ, născocesc, verb IV.

1. tranzitiv A face, a crea ceva (ce nu a mai existat până atunci); a descoperi, a inventa.

2. tranzitiv A scorni, a plăsmui (lucruri închipuite, neexistente, neadevărate); prin extensie a minți.

3. reflexiv (Rar) A se naște, a se isca, a se ivi, a se întâmpla.

– Et. nec.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

NĂSCOCI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NĂSCOCI:
NĂSCOCÍ, născocesc, verb IV.

1. tranzitiv A face, a crea ceva (ce nu a mai existat până atunci); a descoperi, a inventa.

2. tranzitiv A scorni, a plăsmui (lucruri închipuite, neexistente, neadevărate); prin extensie a minți.

3. reflexiv (Rar) A se naște, a se isca, a se ivi, a se întâmpla.

– Et. nec.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

născoci
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru născoci:
născocí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele născocésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea născoceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural născoceáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

născoci
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru născoci:
născocí (a nascoci) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele născocésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea născoceá; conjunctiv prezent 3 să născoceáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat