|
Muştrului [ muş-tru-lu-i ] VEZI SINONIME PENTRU muştrului PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a mustrului în mai multe dicționareDefinițiile pentru a mustrului din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a mustrului (forma la infinitiv) A mustrului conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUȘTRULUI: MUȘTRULUÍ, muștruluiesc, verb IV. tranzitiv 1. A instrui, folosind mijloace sau vorbea spre a învăța pe cineva, a deprinde la ceva. Ea rămînea cu surorile și frații cei mai mici cînd se duceau părinții la muncă, vedea de dînșii, îi muștruluia și îi povățuia. ISPIRESCU, L. 175. Fetele se dădeau pe mîna unei mame Sanda... de le muștruluia și le învăța cusături. GHICA, S. 295. 2. A mustra, a dojeni, a certa pe cineva. Își muștruluiește chiriașii mai abitir decît ne muștruluiesc pe noi majurii la cazarmă. STANCU, despre 245. Cumperi niște terfeloage de la anticari și niște caiete și tocești singur. Te va ajuta din cînd în cînd Nebunul, care te-a mai muștruluit o dată: «La carte, mă, la carte». PAS, Z. I 262. A bate. Am să vă muștruluiesc, de au să rîdă și cînii de voi. CREANGĂ, P. 304. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUȘTRULUI: MUȘTRULUÍ, muștruluiesc, verb IV. tranzitiv 1. (învechit) A deprinde soldații cu exercițiul militar; a instrui. ♦ prin extensie A instrui, a învăța cu asprime; a struni. 2. (familial) A mustra, a dojeni, a certa; a bate. – Muștru + sufix -ului. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUȘTRULUI: MUȘTRULUÍ, muștruluiesc, verb IV. tranzitiv 1. (familial) A deprinde soldații cu exercițiul militar; a instrui. ♦ prin extensie A instrui, a învăța cu asprime; a struni. 2. (familial) A mustra, a dojeni, a certa; a bate. – Muștru + sufix -ului. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A MUȘTRULUI: A MUȘTRULUÍ a mustruluiiésc tranzitiv 1) învechit (militari) A deprinde cu arta militară în condițiile unui regim dur. 2) fam. (mai ales copii) A obișnui cu ordinea și disciplina într-un mod foarte sever; a struni. /muștru popular + sufix a mustruluiului Forme diferite ale cuvantului a mustrului: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru muștrului: muștruluí (a mustrului) (familial) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele muștruluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea muștruluiá; conjunctiv prezent 3 să muștruluiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru muștrului: muștruluí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele muștruluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea muștruluiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural muștruluiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru muștrului: muștrului verb vezi ADMONESTA. ATINGE. BATE. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. INSTRUI. ÎNVĂȚA. LOVI. MORALIZA. MUSTRA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A MUSTRULUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL muștrului Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului muștrului dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A MUȘTRULUÍ muștruluiiésc tranzitiv 1 învechit militari A deprinde cu arta militară în condițiile unui regim dur. /muștru popular + sufix muștruluiului. Muștruluí a muștrului familial verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele muștruluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea muștruluiá; conjunctiv prezent 3 să muștruluiáscă. |
GRAMATICA cuvântului muștrului? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului muștrului. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul muștrului poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE muştrului? Vezi cuvântul muştrului desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul muştrului?[ muş-tru-lu-i ] Se pare că cuvântul muştrului are patru silabe |