 | as |
|
| Murmura [ mur-mu-ra ] VEZI SINONIME PENTRU murmura PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a murmura mumur în mai multe dicționareDefinițiile pentru a murmura mumur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a murmura (forma la infinitiv) A murmura conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru murmura: murmurá (múrmur, át), verb – A susura. – Mr. murmuredz, murmurare. în franceză murmurer (în mr., probabil din italiana mormorare). Pușcariu 1134 îl considera drept reprezentant direct din latina murmurāre, conform REW 5761; dar aparențele pledează în favoarea unei derivat neologice, înclinînd spre albaneză murmuroń (Philippide, II, 648), limba bulgară mărmorjă. – derivat murmui, verb (a murmura) încrucișare între murmura și mormăi (Tiktin); murmurisi, verb (a murmura), secolul XVIII, învechit din limba neogreacă μουρμουρίζω; murmúr (variantă múrmur, murmură), substantiv neutru (susur), din limba franceza murmure (variantă din italiana mormore și limba neogreacă μουρμοῦρα); murmurător, adjectiv (care murmură); murmuitor, adjectiv (care murmură); murmuială, substantiv feminin, ca mormăială. Forme diferite ale cuvantului murmura: múrmur murmuraát Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A MURMURA mumur 1.: A MURMURÁ múmur 1. tranzitiv 1) (cuvinte, sunete, propoziții) A pronunța cu voce joasă și nedeslușit. 2) (melodii, cântece) A cânta încet și fără cuvinte, ca pentru sine; a îngâna; a fredona. 2. intranzitiv (despre ape curgătoare, frunze mișcate de vânt etc.) A face să se audă un murmur; a produce un zgomot lin, continuu și plăcut; a susura; a șopoti. /<lat. murmurare, limba franceza murmurer Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MURMURA: MURMURÁ, múrmur, verb I. 1. tranzitiv și intranzitiv A rosti cuvinte sau a intona o melodie încet, nedeslușit, monoton, șoptit. ♦ intranzitiv A protesta cu jumătate de glas; a se plânge, a cârti, a bombăni. 2. intranzitiv (La persoană 3) A produce un zgomot ușor și continuu; a fremăta; a susura. – Din latina murmurare, limba franceza murmurer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MURMURA: MURMURÁ, múrmur, verb I. 1. tranzitiv și intranzitiv A rosti cuvinte sau a intona o melodie încet, nedeslușit, monoton, șoptit. ♦ intranzitiv A protesta cu jumătate de glas; a se plânge, a cârti, a bombăni. 2. intranzitiv (La persoană 3) A produce un zgomot ușor și continuu; a fremăta; a susura. – Din latina murmurare, limba franceza murmurer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MURMURA: MURMURÁ verb I. 1. trecut, intr. A rosti cuvinte sau a intona o melodie încet, nedeslușit. 2. intr. A susura. [< limba franceza murmurer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MURMURA: MURMURÁ verb I. trecut, intr. a rosti cuvinte sau a intona o melodie încet, nedeslușit. II. intr. a susura. (< limba franceza murmurer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru murmura: murmurá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu múrmur, persoana a treia singular: el / ea și plural múrmură Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru murmura: murmurá (a murmura) verb, indicativ prezent 3 múrmură Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru MURMURĂ: MÚRMURĂ substantiv feminin vezi murmur. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MURMURĂ: MÚRMURĂ substantiv feminin vezi murmur. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'A MURMURA MUMUR' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MURMURĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului murmură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Murmurá a murmurĂ verb, indicativ prezent 3 múrmură. |
GRAMATICA cuvântului MURMURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului murmură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MURMURĂ poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE murmura? Vezi cuvântul murmura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul murmura?[ mur-mu-ra ] Se pare că cuvântul murmura are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MURMURĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A scoate sau a da afară din pâine?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul murmura se conjugă: ei ele múrmură
