eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a muia


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Muia [ mu-ia ]
VEZI SINONIME PENTRU muia PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a muia în mai multe dicționare

Definițiile pentru a muia din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a muia
Verbul: a muia (forma la infinitiv)
A muia conjugat la timpul prezent:
  • eu moi
  • tu moi
  • el ea moaie
  • noi muiem
  • voi muiați
  • ei ele moaie
VEZI VERBUL a muia CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUIA:
MUIÁ, moi, verb

I. (În concurență cu înmuia)

1. tranzitiv A băga, a introduce ceva într-o substanță lichidă ori cleioasă sau într-un vas, orificiu etc. cu lichid; a îmbiba cu lichid. Muind condeiul legat cu ață într-un șip colbăit de cerneală violetă... așternu un prea frumos răvaș. SADOVEANU, B. 45. Muia feleștiocul în strachina cu dohot. CREANGĂ, A. 46. Să-mi moi degetul în gură. EMINESCU, N. 43.
♦ (Poetic) A scălda. Bătrînul îi mîngîia fruntea muiată în sudoare. SADOVEANU, O. VII 106. Punți de stele peste abisuri muiau adîncu-n străluciri. MACEDONSKI, O. I 230. Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos și de aceea, cînd se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare. EMINESCU, N. 27.
       • reflexiv Codrii de prinprejur se muiau... în rumeneala serii. GALACTION, O. I 281.
♦ A uda. Și ploaia mă ploaie. Căpeneagu-mi moaie. HODOȘ, P. P. 118.
♦ A întinge. Prostul muia mălaiul în brînză. ȘEZ. v 53. Muiați în lapte-o cojiță. TEODORESCU, P. P. 172.
       • tranzitiv A face să devină mai moale, mai puțin dur; a face să nu mai fie uscat sau țeapăn. Trebuia să... moi [pesmetul] o zi întreagă în apă, să-l faci terci ca să-l poți băga în gură. GHICA, S. 20. Să moi pielea cea uscată. ȘEZ. IV 52.
       • reflexiv Carnea... de multă greutate și căldură se moaie. DRĂGHICI, R. 70.
       • Expresia: (Familiar) A muia oasele (sau ciolanele cuiva) = a bate rău pe cineva.

3. reflexiv (Despre verb reflexiv:eme și intemperii) A se domoli, a se potoli. Să muie gerul. Să topiră zăpezile. DELAVRANCEA, O. II 29.
♦ tranzitiv (Cu privire la acțiuni) A încetini, a domoli. Mai încet! zise de la o verb reflexiv:eme Potcoavă. Și își muiară fuga. SADOVEANU, O. I 151. După o bucată de drum, o muiară de tot, la pasiv STĂNOIU, C.

I. 57.

4. reflexiv (Despre oameni și despre unele părți ale corpului lor) A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși. Nu ducea la băutură, astfel că se muia din două țuici. PAS, Z. I 225. De la o verb reflexiv:eme, simții că picioarele mi se moaie de la genunchi. DUNĂREANU, CH. 116. De mai ținea lupta numai cît ai ațîța un foc, [feciorul] s-ar fi muiat. ISPIRESCU, L. 254.
       • Expresia: A i se muia (cuiva) gura vezi gură.
       • (Despre lucruri) Gîrnețul s-a înfierbîntat, s-a muiat și foflenchi! iar sare roata! CREANGĂ, P. 126.

5. reflexiv (Despre oameni și pornirile lor sufletești) A se potoli, a se calma, a se liniști. Oamenii se muiară numaidecît. STĂNOIU, C.

I. 68.
♦ (Determinat prin «la inimă» sau, mai ales, subiectul fiind «inima») A se îmblînzi, a se înduioșa, a fi mișcat. Mitrea și-a adus aminte de înfățișarea uitată a Agapiei și i s-a muiat inima. SADOVEANU, M. C. 64. Cum o văzu împăratul, i se muie inima și prinse un dor pe dînsa. ISPIRESCU, E. 79. Mă dusei la rîul sec, Dorul mîndrei să-l înec... La inimă m-am muiat Și nu l-am mai înecat, JARNÍK-BÎRSEANU, despre 393.
♦ tranzitiv A face (pe cineva) să cedeze; a îndupleca. împăratul... vede că nu îl poate muia. PANN, P. vezi III 49.

6. tranzitiv (Cu privire la consoane) A articula o consoană palatalizată mărind zona de contact dintre limbă și palat, astfel încît să se obțină o consoană cu un timbru palatal caracteristic. Unele graiuri teritoriale moaie consoanele «n», «t», «d» etc. în cuvinte ca «deget», «teme» etc.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MUIA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUIA:
MUIÁ, moi, verb

I.

1. tranzitiv A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia.
♦ specializare A băga rufele în apă cu sodă sau cu săpun și a le ține câtva timp înainte de a le spăla.
♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc.

2. tranzitiv A uda, a stropi.
♦ A scălda.

3. tranzitiv și reflexiv A face să devină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn.
       • Expresia: (tranzitiv) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva.

4. reflexiv A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși.
♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru.

5. tranzitiv și reflexiv figurat A (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști.
♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioșa; a (se) îndupleca.

6. tranzitiv și reflexiv (fonetică) A (se) palataliza.

– Din moale. conform limba franceza mouiller.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MUIA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUIA:
MUIÁ, moi, verb

I.

1. tranzitiv A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia.
♦ specializare A băga rufele în apă cu un detergent și a le ține câtva timp înainte de a le spăla.
♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc.

2. tranzitiv A uda, a stropi.
♦ A scălda.

3. tranzitiv și reflexiv A face să devină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn.
       • Expresia: (tranzitiv) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva.

4. reflexiv A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși.
♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru.

5. tranzitiv și reflexiv figurat A (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști.
♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioșa; a (se) îndupleca.

6. tranzitiv și reflexiv (fonetică) A (se) palataliza.

– Din moale. conform limba franceza mouiller.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MUIA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUIA:
MUIA verb

1. a înmuia, a uda, a umezi, (popular) a întinge. (Își muia degetele în apă.)

2. (popular) a întinge. (muia pîinea în sos.)

3. a se fleșcăi, a se terciui, (popular) a se cofleși, a se coleși. (Fructele s-au muia.)

4. a (se) moleși, a (se) vlăgui, (figurat) a (se) fleșcăi. (S-a muia de tot din cauza căldurii.)

5. a se blegi, a se moleși, (prin Transilvania) a se bălmăji, (familial) a se bleojdi, (figurat) a se turti. (Ce te-ai muia așa?, nu te simți bine?)

6. a se încălzi, (prin Muntenia și Olt.) a se pricăli, (învechit) a se încări. (verb reflexiv:emea s-a mai muia.)

7. (fonetică) a (se) palataliza.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MUIA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MUIA:
MUIÁ verb vezi atenua, calma, ceda, descrește, diminua, domoli, îndupleca, lăsa, liniști, micșora, modera, pondera, potoli, reduce, scădea, slăbi, tempera.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

muia
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru muia:
muia verb vezi ATENUA. CALMA. CEDA. DESCREȘTE. DIMINUA. DOMOLI. ÎNDUPLECA. LĂSA. LINIȘTI. MICȘORA. MODERA. PONDERA. POTOLI. REDUCE. SCĂDEA. SLĂBI. TEMPERA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

muia
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru muia:
muiá (a muia) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu moi, 3 moáie, persoana întâi plural: noi muiém, persoana a doua plural: voi muiáți, imperfect persoana a treia singular: el / ea muiá; conjunctiv prezent 3 să moáie; gerunziu muínd
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

muia
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru muia:
muiá verb, industrie și conjunctiv prezent 1 și persoana a doua singular: tu moi, persoana a treia singular: el / ea și plural moáie, persoana întâi plural: noi muiém, persoana a doua plural: voi muiáți, imperfect persoana a treia singular: el / ea muiá; gerunziu muínd
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

A muia
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A muia:
A (se) muia ≠ a (se) întări
Forme diferite ale cuvantului a muia: a muiase

Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A MUIA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A muia
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a muia dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Își a muia degetele în apă.
A muia pîinea în sos.
Fructele s-au a muia.
S-a a muia de tot din cauza căldurii.
Ce te-ai a muia așa?, nu te simți bine? 6.
Verb reflexiv:emea s-a mai a muia.
A muia pâinea în sos.
Verb reflexiv:emea s-a mai a muia.
Muiá a a muia verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu moi, 3 moáie, persoana întâi plural: noi muiém, persoana a doua plural: voi muiáți, imperfect persoana a treia singular: el / ea muiá; conjunctiv prezent 3 să moáie; gerunziu muínd.

GRAMATICA cuvântului A muia?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a muia.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A muia poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE muia?
    Vezi cuvântul muia desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul muia?
    [ mu-ia ]
    Se pare că cuvântul muia are două silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL A muia
    Inţelegi mai uşor cuvântul a muia dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    Familiar A muia oasele sau ciolanele cuiva = a bate rău pe cineva
    tranzitiv A muia oasele sau ciolanele cuiva = a bate foarte tare pe cineva
    tranzitiv A muia oasele sau ciolanele cuiva = a bate foarte tare pe cineva

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A muia