 | as |
|
| Monta [ mon-ta ] VEZI SINONIME PENTRU monta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a monta în mai multe dicționareDefinițiile pentru a monta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a monta (forma la infinitiv) A monta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ, montez, verb I. tranzitiv 1. A potrivi Ia locul lor diferite piese ale unui sistem tehnic (pentru ca acesta să funcționeze în bune condiții) ♦ A fixa pietre prețioase într-o bijuterie. Pietrele să fie montate în două inele și o brățară. C. PETRESCU, A. 320. ♦ A așeza, a fixa. un obiect, un aparat, o mașină la locul pe care trebuie să-l ocupe. Cristescu apăsă un buton mare, montat pe colțul biroului. GALAN, B. I 9. 2. A pregăti reprezentarea unui spectacol, a pune în scenă. 3. figurat A ațîța împotriva cuiva, a îndemna, a întărîta pe cineva împotriva cuiva. L-a montat grecul... Gata! Stai să vezi! DUMITRIU, B. forme 130. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A MONTA: A MONTÁ a montaéz tranzitiv 1) (piese, mecanisme etc.) A reuni, formând un sistem tehnic, în vederea funcționării; a asambla. 2) (obiecte sau părți ale acestora) A fixa definitiv, amplasând la locul de funcționare. 3) (pietre prețioase) A fixa într-o bijuterie. 4) (piese de teatru) A reda prin mijloace scenice; a pune în scenă; a înscena. 5) figurat (acțiuni dușmănoase sau lucruri reprobabile) A organiza pe ascuns; a pune la cale; a țese; a urzi; a unelti. 6) figurat (persoane) A aduce în mod intenționat într-o stare de agitație; a ațâța; a întărâta; a incita; a zădărî. /<fr. monter Forme diferite ale cuvantului a monta: a montaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ1, montez, verb I. tranzitiv 1. A fixa la locul lor diferite piese ale unui sistem tehnic; a asambla, a îmbina. ♦ A potrivi, a amplasa la locul de funcționare o parte a unui mecanism, a unui obiect. ♦ A fixa pietre prețioase într-o bijuterie. 2. A pregăti reprezentarea unui spectacol artistic, a pune în scenă. 3. figurat A pune la cale. ♦ A întărâta pe cineva împotriva cuiva; a ațâța. – Din limba franceza monter. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ1, montez, verb I. tranzitiv 1. A fixa la locul lor diferite piese ale unui sistem tehnic; a asambla, a îmbina. ♦ A fixa, a amplasa la locul de funcționare o parte a unui mecanism, a unui obiect. ♦ A fixa pietre prețioase într-o bijuterie. 2. A pregăti reprezentarea unui spectacol artistic, a pune în scenă. 3. figurat A pune la cale. ♦ A întărâta pe cineva împotriva cuiva; a ațâța. – Din limba franceza monter. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ verb I. trecut 1. A așeza, a potrivi la locul lor (piesele unei mașini, ale unui aparat etc.); a îmbina, a asambla. ♦ A fixa o piatră prețioasă într-o bijuterie. 2. A pregăti pentru reprezentare, a pune în scenă (o piesă de teatru, un spectacol). 3. (figurat) A ațâța, a incita (pe cineva) contra cuiva; a instiga. [< limba franceza monter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ1 verb I. trecut 1. a așeza, a potrivi la locul lor (piesele unei mașini, ale unui aparat etc.); a îmbina, a asambla. • a fixa o piatră prețioasă într-o bijuterie. 2. a pune în scenă o piesă de teatru, un spectacol. 3. a pune la cale, a ațâța, a instiga. II. reflexiv a se irita, a se înfuria. (< limba franceza monter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTA verb 1. a asambla, a fixa, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni. (A monta elementele componente ale unui sistem.) 2. a instala. (A monta un utilaj.) 3. a înscena, a regiza. (A monta un spectacol.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MÓNTĂ: MÓNTĂ, monte, substantiv feminin 1. Împreunare a două animale de sex opus în vederea reproducției; montare2. 2. Herghelie de armăsari pentru reproducere. – Din limba franceza monte. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MÓNTĂ: MÓNTĂ, monte, substantiv feminin 1. Împerechere a două animale de sex opus în vederea reproducerii; montare2. 2. Herghelie de armăsari pentru reproducere. – Din limba franceza monte. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MÓNTĂ: MÓNTĂ, monte, substantiv feminin 1. împreunare a unui armăsar cu o iapă; (prin extensie) împreunare a altor animale. Stație de montă. Herghelie de armăsari pentru reproducere. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MÓNTĂ: MÓNTĂ substantiv feminin 1. împreunare a unui armăsar cu o iapă, pentru reproducere; împreunare la animale. 2. herghelie de armăsari pentru reproducere. (< limba franceza monte) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MÓNTĂ: MÓNTĂ substantiv feminin 1. Împreunare a unui armăsar cu o iapă; (prin extensie) împreunare la animale. 2. Herghelie de armăsari pentru reproducere. [< limba franceza monte]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MÓNTĂ: MÓNTĂ montae forme 1) Împerechere a două animale de sex opus în vederea reproducției. 2) Loc special pentru împerecherea animalelor. /<fr. monte Forme diferite ale cuvantului monta: montae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru montă: *móntă forme, plural e (în franceză monte, despre monter, a se sui; italiana monta. vezi remontă). Acțiunea împărecheriĭ la vite, bătaĭe. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ2, persoană 3 montează, verb I. tranzitiv (Despre animale masculine) A efectua o montă, a fecunda. – Din montă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ2, persoană 3 montează, verb I. tranzitiv (Despre animale masculine) A efectua o montă, a fecunda. – Din montă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru monta: monta verb vezi AGITA. AȚÎȚA. INCITA. INSTIGA. ÎNTĂRÎTA. PROVOCA. STÎRNI. TULBURA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MÓNTĂ: MÓNTĂ substantiv (biologie) goană, gonire, împreunare, (regional) montare, sărit. (monta la vite.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru monta: montá (tehnică, zoologie) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu montéz, persoana a treia singular: el / ea și plural monteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MONTĂ: MONTĂ substantiv goană, gonire, împreunare, (regional) montare, sărit. (monta la vite.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ2 verb trecut (despre animale mascule) a efectua monta (1). (< montă) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MONTA: MONTÁ verb 1. vezi asambla. 2. a instala. (A monta un utilaj.) 3. vezi regiza. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru montă: móntă substantiv feminin, genitiv dativ articulat móntei; plural mónte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru montă: móntă substantiv feminin, genitiv dativ articulat móntei; plural mónte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru monta: montá (a monta) verb, indicativ prezent 3 monteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A monta: A monta ≠ a demonta, a dezasambla Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A MONTA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A monta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a monta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A MONTÁ a montaéz tranzitiv 1 piese, mecanisme etc. A a monta elementele componente ale unui sistem. A a monta un utilaj. A a monta un spectacol. MÓNTĂ a montae forme 1 Împerechere a două animale de sex opus în vederea reproducției. A monta la vite. A monta la vite. A a monta un utilaj. Montá a a monta verb, indicativ prezent 3 monteáză. |
GRAMATICA cuvântului A monta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a monta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A monta poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE monta? Vezi cuvântul monta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul monta?[ mon-ta ] Se pare că cuvântul monta are două silabe |
La plural verbul monta se conjugă: ei ele monteáză