 | as |
|
| Mitui [ mi-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU mitui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a mitui în mai multe dicționareDefinițiile pentru a mitui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a mitui (forma la infinitiv) A mitui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MITUI: MITUÍ, mituiesc, verb IV. tranzitiv A îndupleca prin mită, a corupe (un funcționar public) cu bani. Mituiește pe judecător din banii boitor celor furați. RETEGANUL, P. I 28. Se făcu bolnavă, mitui pe toți verb reflexiv:acii cari spuseră împăratului că pînă nu va tăia pasărea de aur... nu se va însănătoși. ISPIRESCU, E. 363. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MIȚUI: MIȚUÍ, mițuiesc, verb IV. tranzitiv (Rar) A. tunde (un miel, o oaie), a tăia lîna, mițele. Îl mițui și pe dînsul, ca pe mieii ceilalți și îi trimise mițele acasă. ISPIRESCU, E. 208. Și mi-i băga [cîrlanii] la ocol, Să m-apuc de mițuit, Că mițele le-am vîndut. PĂSCULESCU, L. P. 275. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru A MITUI: A MITUI a atinge, a blătui, a da dreptul / duma / plicul / șpagă, a deschide ușa cu capul, a injecta, a mișca din urechi, a pune (cuiva) lacătul, a sări cu dreptul, a sări la cap, a sfănțui, a șpăgui, a unge, a unge cu miere, a unge osia, a veni pe schiuri. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A MIȚUI: A MIȚUÍ a mituiiésc tranzitiv 1) (oi, miei) A tunde de mițe. 2) popular A bate, trăgând de păr; a părui; a flocăi; a târnui. /miță + sufix a mituiui Forme diferite ale cuvantului a mitui: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MIȚUI: MIȚUÍ, mițuiesc, verb IV. (popular) tranzitiv A tunde un miel, o oaie etc. de mițe. [prezent industrie și: míțui] – Miță + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MIȚUI: MIȚUÍ, mițuiesc, verb IV. tranzitiv A tunde un miel, o oaie etc. de mițe. [prezent industrie și: míțui] – Miță + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mițui: mițuí (a mitui) (popular) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mițuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mițuiá; conjunctiv prezent 3 să mițuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MITUI: MITUI verb a șperțui, (astăzi rar) a sfănțui, (învechit) a mîzdi, (figurat) a unge. (L-a mitui pentru a-i face o favoare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mițui: mițuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mițuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mițuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural mițuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mitui: mituí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mituiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mituiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural mituiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mitui: mituí (a mitui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mituiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mituiá; conjunctiv prezent 3 să mituiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A MITUI: A MITUÍ a mituiiésc tranzitiv (persoane) A câștiga de partea sa prin mită; a cumpăra. /mită + sufix a mituiui Forme diferite ale cuvantului a mitui: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MITUI: MITUÍ, mituiesc, verb IV. tranzitiv A da cuiva mită. – Mită + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MITUI: MITUÍ, mituiesc, verb IV. tranzitiv A da cuiva mită. – Mită + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
CUVINTE APROPIATE DE 'A MITUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MITUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mitui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A MIȚUÍ mituiiésc tranzitiv 1 oi, miei A tunde de mițe. /miță + sufix mituiui. L-a mitui pentru a-i face o favoare. Mițuí a mitui popular verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mițuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mițuiá; conjunctiv prezent 3 să mițuiáscă. L-a mitui pentru a-i face o favoare. Mituí a mitui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mituiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mituiá; conjunctiv prezent 3 să mituiáscă. A MITUÍ mituiiésc tranzitiv persoane A câștiga de partea sa prin mită; a cumpăra. /mită + sufix mituiui. |
GRAMATICA cuvântului MITUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mitui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MITUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE mitui? Vezi cuvântul mitui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mitui?[ mi-tu-i ] Se pare că cuvântul mitui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MITUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face act de prezență?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
