 | as |
|
| Mistui [ mis-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU mistui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a mistui mistui în mai multe dicționareDefinițiile pentru a mistui mistui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a mistui (forma la infinitiv) A mistui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MISTUI: MISTUÍ, místui și mistuiesc, verb IV. 1. tranzitiv A transforma alimentele (prin organele digestive) în substanțe direct asimilabile de organism; a digera. Nevasta, zmăului celui mai tare au zis: cînd a trece el pe-acolo, eu am să-l înghit de viu și am să-l mistuiesc în mine o săptămînă întreagă. SBIERA, P. 105. Deși mînca foarte puțin, nu putea mistui nimic. NEGRUZZI, S. II 154. • figurat Vițele stăteau în aer... cu frunzele întinse în soare, gata să prefacă și să mistuie hrana. DUMITRIU, N. 249. • reflexiv pasiv Racii greu se mistuiesc. CONTEMPORANUL, II 911. ♦ figurat A primi ca bun, a suferi, a suporta. Feciorii de boieri nu putură mistui vorbele ciobănașului. ISPIRESCU, L. 247. Pesemne inima le spune că spinul nu le este văr și de aceea nu-l puteau mistui. CREANGĂ, P. 210. 2. tranzitiv figurat (Mai ales despre foc) A distruge, a nimici; a consuma. Toată noaptea spre sîmbătă cînd Amarei fu însîngerat de jocul flăcărilor ce mistuiau castelul Iuga. REBREANU, R. II 206. Focul somnoros mistuia, fumegînd, cel de pe urmă tăciune. HOGAȘ, M. N. 169. Spuie rîul cel oltean Și codrul călugăreau Cite lupte au privit, Cîte oști au mistuit, Cîte oase-au înălbit. ALECSANDRI, P. P. 214. ♦ A roade, a chinui, a istovi sufletește. Un foc ascuns și groaznic îl mistuie pe popa Tonea! GALACTION, O. I 172. Umilințele și rușinea îl mistuiau amarnic. VLAHUȚĂ, O. A. 149. Visurile tale toate, ochiul tău atît de tristu-i. Cu-a lui umedă-adincime toată mintea mea o mistui. EMINESCU, O. I 155. • absolut Călca în gerul aspru al iernii... cu mersul unui om în care s-a cuibărit o boală, mistuind deocamdată ascuns. C. PETRESCU, Î. II 151. • reflexiv Gogu Vlahopol se mistuia ca o fiară în cușcă. C. PETRESCU, S. 120. Se mistuia amarnic in necurmatu-i zbucium, se topea de pe picioare. VLAHUȚĂ, O. A. 141. 3. reflexiv (Regional) A dispărea, a se face nevăzut, a pieri. Două umbre omenești se depărtară în fugă, mistuindu-se în întuneric spre pădure. SADOVEANU, B. 103. Bătrînul se desprinsese dintre oameni pe nebăgate în seamă și se mistuise într-o porumbiște. POPA, vezi 110. În o clipă, dispăru și se mistui, ca înghițită de privazul întunecos al unei uși întredeschise. HOGAȘ, M. N. 16. ♦ A se ascunde. [Pupăza] sărmana, se vede că se mistuise de frica mea prin cotloanele scorburii. CREANGĂ, O. A. 59. ♦ tranzitiv (Rar) A face ca ceva să nu se mai vadă, să dispară. Banul luci numai o clipă și bătrîna îl mistui in gheara ei. SADOVEANU, O. VII 54. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MISTUI: MISTUÍ, místui, verb IV. 1. tranzitiv A transforma alimentele introduse în organism în substanțe direct asimilabile de organism; a digera. • Expresia: A nu (putea) mistui (pe cineva sau ceva) = a nu putea suporta sau suferi (pe cineva sau ceva), a nu tolera. 2. tranzitiv A distruge, a nimici. ♦ reflexiv A înceta să mai existe; a dispărea, a pieri. ♦ tranzitiv și reflexiv specializare A (se) distruge prin ardere, a (se) preface în cenușă. ♦ A cheltui (bani, averi), a irosi. 3. tranzitiv și reflexiv figurat A (se) chinui sufletește, a (se) distruge moral și fizic (încetul cu încetul). 4. tranzitiv și reflexiv A (se) face nevăzut; a (se) ascunde; a (se) dosi. [prezent industrie și: mistuiesc] – Din limba maghiară emészteni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MISTUI: MISTUÍ, místui, verb IV. 1. tranzitiv A transforma alimentele introduse în organism în substanțe direct asimilabile de organism; a digera. • Expresia: A nu (putea) mistui (pe cineva sau ceva) = a nu putea suporta sau suferi (pe cineva sau ceva), a nu tolera. 2. tranzitiv A distruge, a nimici. ♦ reflexiv A înceta să mai existe; a dispărea, a pieri. ♦ tranzitiv și reflexiv specializare A (se) distruge prin ardere, a (se) preface în cenușă; a se topi. ♦ A cheltui (bani, averi), a irosi. 3. tranzitiv și reflexiv figurat A (se) chinui sufletește, a (se) distruge moral și fizic (treptat). 4. tranzitiv și reflexiv A (se) face nevăzut; a (se) ascunde. [prezent industrie și: mistuiesc] – Din limba maghiară emészteni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MISTUI: MISTUI verb 1. (fiziologie) a digera, (regional) a măcina, a rîșni, (învechit) a honipsi. (A mistui alimentele mîncate.) 2. a distruge, a nimici, a prăpădi. (Revărsarea a mistui totul în calea ei.) 3. a arde. (Focul a mistui totul.) 4. a (se) ascunde, a (se) dosi, (rar) a (se) tăinui, (popular) a (se) piti, a (se) pitula, (regional) a (se) mătrăși, a (se) mitosi, (prin Maramures) a (se) scuti, (învechit) a (se) supune. (A mistui un obiect.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A MISTUI mistui: A MISTUÍ místui tranzitiv 1) (alimente) A transforma în substanțe asimilabile de organism; a digera. 2) figurat A consuma până la terminare; a epuiza. Boala i-a mistuit puterile. • A nu a mistui mistui pe cineva (sau ceva) a nu putea suferi pe cineva (sau ceva). 3) A supune unor chinuri sufletești; a chinui. 4) A face să se mistuie. /<ung. emészt Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru mistui: mistuí (mistuiésc, mistuít), verb – 1. A digera. – 2. A consuma, a devora. – 3. A suprima, a anihila. – 4. A ține ascuns, a face să dispară. – Variante amistui. în limba maghiara emészteni (Cihac, II, 516; Tiktin; Mîndrescu 173; Gáldi, Dict., 83). – derivat mistuitor, adjectiv (devorator, vorace). Forme diferite ale cuvantului mistui: mistuiésc mistuimis Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mistui: mistuí (a mistui) verb, indicativ prezent 3 místuie, imperfect persoana a treia singular: el / ea mistuiá; conjunctiv prezent 3 să místuie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MISTUI: MISTUÍ verb vezi dispărea, pierde, pieri, salva, scăpa, scoate, suferi, suporta. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mistui: mistui verb vezi DISPĂREA. PIERDE. PIERI. SALVA. SCĂPA. SCOATE. SUFERI. SUPORTA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mistui: mistuí verb, industrie și conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea místuie, imperfect persoana a treia singular: el / ea mistuiá Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A MISTUI MISTUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mistui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mistui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A mistui alimentele mîncate. Revărsarea a mistui totul în calea ei. Focul a mistui totul. A mistui un obiect. • A nu mistui pe cineva sau ceva a nu putea suferi pe cineva sau ceva. Revărsarea a mistui totul în calea ei. Mistuí a mistui verb, indicativ prezent 3 místuie, imperfect persoana a treia singular: el / ea mistuiá; conjunctiv prezent 3 să místuie. |
GRAMATICA cuvântului mistui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mistui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mistui poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mistui? Vezi cuvântul mistui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mistui?[ mis-tu-i ] Se pare că cuvântul mistui are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL mistui Inţelegi mai uşor cuvântul mistui dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A nu putea mistui pe cineva sau ceva = a nu putea suporta sau suferi pe cineva sau ceva, a nu tolera A nu putea mistui pe cineva sau ceva = a nu putea suporta sau suferi pe cineva sau ceva, a nu tolera |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mistui |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A simți un gol la sau în stomac?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
