eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a mirare


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Mirare [ mi-ra-re ]
VEZI SINONIME PENTRU mirare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a mirare în mai multe dicționare

Definițiile pentru a mirare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MIRARE:
MIRÁRE substantiv feminin Faptul de a (se) mira; stare de uimire pricinuită de o impresie neașteptată; surprindere. Un copil salută. El pricepe. Ochii tineri de mirare-i ard. BENIUC, vezi 59. Dar ce zgomot se aude?... Toți se iută cu mirare și nu știu de unde vine. EMINESCU, O. I 87.
       • locuțiune adjectiv De mirare = uimitor, surprinzător; verb reflexiv:ednic de admirație, de admirat. Nu știau ce să zică, pentru că în adevăr era și lucru de mirare! CREANGĂ, P. 229. Dar, cu slabele-ți mijloace, faptele-ți sînt de mirare. ALEXANDRESCU, M.

15. Avea o ținere-de-minte foarte de mirare. GORJAN, H. I

13.
       • Expresia: N-ar fi de mirare să... = ne putem aștepta să..., e posibil să... N-ar fi de mirare să-l vedem deschizînd două-trei afaceri scandaloase. C. PETRESCU, C. vezi 131. N-ar fi de mirare să se ridice și cei de-aici. REBREANU, R. II 66. (Popular) Ar fi de-a mirarea sau a-i fi cuiva de-a mirare = a i se părea surprinzător, a fi surprins, mirat, nedumerit, uimit. Așa-i că vi-i de-a mirare? grăiește el rîzînd. SADOVEANU, O. VIII 189. Mi-i de-a mirarea de unde ai să-l iei, dacă n-are ființă pe lume. CREANGĂ, P. 194.
♦ (Învechit și popular) Admirație. Tineret [ieșit din școlile Ardealului] cu mare curaj și mare iubire de neamul romînesc! Multă mirare insufla pribegilor spectacolul frăției curate. RUSSO, O. 56.

– Variantă: (regional) mieráre (CREANGĂ, P. 66, RUSSO, S. 27) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MIRARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MIRARE:
MIRÁRE, mirări, substantiv feminin Faptul de a (se) mira.

1. Nedumerire; surprindere.
       • locuțiune adjectiv și adverb De mirare = surprinzător, uimitor.
       • Expresia: N-ar fi de mirare să... = e posibil să..., ne putem aștepta să... (popular) A-i fi cuiva de(-a) mirare(a) = a fi nedumerit, surprins, a se mira.

2. (învechit) Admirație.
       • locuțiune adjectiv (verb reflexiv:ednic) de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil.

– vezi mira1.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MIRARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MIRARE:
MIRÁRE, mirări, substantiv feminin Faptul de a (se) mira.

1. Nedumerire; surprindere.
       • locuțiune adjectiv și adverb De mirare = surprinzător, uimitor.
       • Expresia: N-ar fi de mirare să... = e posibil să..., ne putem aștepta să... (popular) A-i fi cuiva de(-a) mirare(a) = a fi nedumerit, surprins, a se mira.

2. (învechit) Admirație.
       • locuțiune adjectiv (verb reflexiv:ednic) de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil.

– vezi mira1.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

mirare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mirare:
mirare forme

1. surprindere cauzată de ceva neașteptat sau extraordinar;

2. admirațiune: noi venim mirarea noastră pe mormântu-ți a depune greacă AL. [ vezi mirà].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

mirare
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mirare:
miráre forme Acțiunea de a te mira, surprindere cauzată de un lucru pe care nu ți-l explicĭ. Rar. Admirațiune.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

mirare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mirare:
miráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mirării; plural mirări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

mirare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mirare:
miráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mirắrii; plural mirắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

mirare
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mirare:
mirare substantiv verbal ADMIRAȚIE. PREȚUIRE. STIMĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MIRARE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MIRARE:
MIRÁRE substantiv nedumerire. (L-a cuprins mirare.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

MIRARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MIRARE:
MIRARE substantiv nedumerire. (L-a cuprins mirare.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A MIRARE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MIRARE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mirare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
L-a cuprins mirare.
L-a cuprins mirare.

GRAMATICA cuvântului MIRARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mirare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MIRARE poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul MIRARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul mirare are forma: mirări

CUM DESPART ÎN SILABE mirare?
Vezi cuvântul mirare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mirare?
[ mi-ra-re ]
Se pare că cuvântul mirare are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL MIRARE
Inţelegi mai uşor cuvântul mirare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv De mirare = uimitor, surprinzător; verb reflexiv:ednic de admirație, de admirat
= ne putem aștepta să
Popular Ar fi de-a mirarea sau a-i fi cuiva de-a mirare = a i se părea surprinzător, a fi surprins, mirat, nedumerit, uimit
locuțiune adjectiv și adverb De mirare = surprinzător, uimitor
= e posibil să
Popular A-i fi cuiva de-a mirarea = a fi nedumerit, surprins, a se mira
locuțiune adjectiv verb reflexiv:ednic de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil
locuțiune adjectiv și adverb De mirare = surprinzător, uimitor
= e posibil să
Popular A-i fi cuiva de-a mirarea = a fi nedumerit, surprins, a se mira
locuțiune adjectiv verb reflexiv:ednic de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MIRARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Vorbire sintetică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi răutăcios, malițios în tot ce spune
funcție a cărei derivată este funcția dată
vorbire generată de un sintetizator de vorbire
principiu fundamental al dreptului procesual, potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app