eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a mila


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Milă [ mi-lă ]
VEZI SINONIME PENTRU milă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a mila în mai multe dicționare

Definițiile pentru a mila din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ1, (rar) mile, substantiv feminin

1. Sentiment de înțelegere și de compasiune față de suferința sau de nenorocirea cuiva; compătimire; îndurare; milostenie.
       • locuțiune adjectiv și adverb Fără (de) milă = crud, nemilos, neîndurător.
       • Locuţiune adverbiala De milă sau de mila cuiva = dintr-un sentiment de compătimire (față de cineva).
       • locuțiune conjuncție De milă să nu... = de teamă ca nu cumva să...
       • Expresia: De silă, de milă sau de milă, de silă = verb reflexiv:ând-nevrând; de voie, de nevoie. (A fi) verb reflexiv:ednic de milă = (a se afla) într-o situație jalnică, (a fi) demn de compătimit. A-i plânge (cuiva) de milă = a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele sau pentru starea cuiva. A face (cuiva) milă = a provoca compătimirea, a fi verb reflexiv:ednic de plâns. A avea milă de... = a se purta cu grijă, cu menajamente față de cineva sau de ceva. (Ți-e) mai mare mila = a) se zice când cineva se află într-o stare demnă de compătimire; b) (cu valoare de superlativ) foarte tare (sau mult, dureros etc.). (popular) Fără milă de păcat = fără teama de a greși.

2. Ajutor, binefacere; (concret) pomană, milostenie.
       • Expresia: A cere milă = a) a cerși; b) a cere îndurare, iertare.

3. Stare jalnică, de compătimit în care se află cineva; mizerie.
♦ Tristețe, melancolie, jale.

4. Bunăvoință, bunătate, indulgență, înțelegere.
       • Expresia: (popular) A nu avea (sau a nu afla) milă (undeva sau la cineva) = a nu găsi bunăvoință (undeva sau la cineva).
♦ (În credințele religioase) Bunăvoință și ajutor pe care Dumnezeu le acordă omului; grație divină, ajutor, îndurare.
       • Expresia: Unde (sau pe ce) pune el mâna, pune și Dumnezeu mila, se spune despre acela căruia îi merg toate din plin. (Formulă întrebuințată mai ales în limbaj bisericesc) Dumnezeu (sau Domnul) să-și facă milă (de cineva sau cu cineva) = Dumnezeu să se îndure (de cineva). A lăsa (pe cineva) în mila Domnului = a lăsa (pe cineva) în voia sorții, a nu se mai interesa de el. (familial) Dumnezeu cu mila! = fie ce-o fi! cum o da Dumnezeu! Mila Domnului! = (exclamație care exprimă satisfacția sau adeziunea cuiva) slavă Domnului! (învechit) Prin (sau din, cu) mila lui Dumnezeu, formulă de introducere la scrierile vechi, în acte administrative etc.

– Din limba slavă (veche) milŭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MILĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ1, mile, substantiv feminin

1. Sentiment de înțelegere și de compasiune față de suferința sau de nenorocirea cuiva; compătimire; îndurare; milostenie.
       • locuțiune adjectiv și adverb Fără (de) milă = crud, nemilos, neîndurător.
       • Locuţiune adverbiala De milă sau de mila cuiva = dintr-un sentiment de compătimire (față de cineva).
       • locuțiune conjuncție De milă să nu... = de teamă ca nu cumva să...
       • Expresia: De silă, de milă sau de milă, de silă = verb reflexiv:ând-nevrând; de voie, de nevoie. (A fi) verb reflexiv:ednic de milă = (a se afla) într-o situație jalnică, (a fi) demn de compătimit. A-i plânge (cuiva) de milă = a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele sau pentru starea cuiva. A face (cuiva) milă = a provoca compătimirea, a fi verb reflexiv:ednic de plâns. A avea milă de... = a se purta cu grijă, cu menajamente față de cineva sau de ceva. (Ți-e) mai mare mila = a) se zice când cineva se află într-o stare demnă de compătimire; b) (cu valoare de superlativ) foarte tare (sau mult, dureros etc.). (popular) Fără milă de păcat = fără teama de a greși.

2. Ajutor, binefacere; (concret) pomană, milostenie.
       • Expresia: A cere milă = a) a cerși; b) a cere îndurare, iertare.

3. Stare jalnică, de compătimit în care se află cineva; mizerie.
♦ Tristețe, melancolie, jale.

4. Bunăvoință, bunătate, indulgență, înțelegere.
       • Expresia: (popular) A nu avea (sau a nu afla) milă (undeva sau la cineva) = a nu găsi bunăvoință (undeva sau la cineva).
♦ (În credințele religioase) Bunăvoință și ajutor pe care Dumnezeu le acordă omului; grație divină, îndurare.
       • Expresia: Unde (sau pe ce) pune el mâna, pune și Dumnezeu mila, se spune despre acela căruia îi merg toate din plin. (Formulă întrebuințată mai ales în limbaj bisericesc) Dumnezeu (sau Domnul) să-și facă milă (de cineva sau cu cineva) = Dumnezeu să se îndure (de cineva). A lăsa (pe cineva) în mila Domnului = a lăsa (pe cineva) în voia sorții, a nu se mai interesa de el. (familial) Dumnezeu cu mila! = fie ce-o fi! cum o da Dumnezeu! Mila Domnului! = (exclamație care exprimă satisfacția sau adeziunea cuiva) slavă Domnului! (învechit) Prin (sau din, cu) mila lui Dumnezeu, formulă de introducere la scrierile vechi, în acte administrative etc.

– Din limba slavă (veche) milŭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MILĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ2, mile, substantiv feminin Unitate de măsură pentru lungimi, a cărei mărime diferă de la o țară la alta.
       • Milă (engleză) = unitate de măsură pentru lungimi, folosită în Anglia și în Statele Unite ale Americii, egală cu 1609,3 m. Milă marină internațională = unitate de măsură pentru lungimi, adoptată de toate statele, egală în practică cu 1852 m. Milă geografică = unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 7420 m. Milă austriacă = unitate de măsură pentru lungimi, folosită în trecut și în Transilvania, egală cu 7585,9 m. Milă pătrată (austriacă) = unitate de măsură pentru suprafețe, folosită în trecut și în Transilvania, egală cu 57,55 ha. Ducatul de Nassau... numără treizeci și opt mile pătrate. NEGRUZZI, S. I 325.
♦ (Învechit și popular; adesea determinat prin «de loc» sau «de pămînt») Unitate de măsură de mărime neprecizată. vezi leghe. Ia buzduganul din cui și-l zvîrle înapoi de șase mile de locuțiune CREANGĂ, O. A. 278. Zvîrle buzduganul de trei mile de locuțiune ȘEZ. II 52 Ș-încă-o milă de mergea, Ciobănașul ce-i zicea? TEODORESCU, P. P. 507.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MILĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MILĂ s.

1. îndurare, milostivire, (livresc) mizericordie, (învechit) mesereare, milcuire, pietate. (A arăta mila față de cel aflat în nenorocire.)

2. (termen bisericesc) ajutor, grație, har, îndurare, milostivire, (învechit și popular) milostenie, (învechit) milcuire, milosîrdie, miloste, milostivenie, milostivnicie. (mila divină.)

3. compătimire, (livresc) compasiune, (franțuzism învechit) comizerație. (Sentiment de mila pentru cineva.)

4. bunăvoință, îngăduință, înțelegere, mărinimie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (turcism învechit) musaadea. (Și-a manifestat întreaga mila.)

5. binefacere, caritate, filantropie. (Act de mila.)

6. milostivire, pomană, (învechit și popular) milostenie. (Trăiește din mila altora.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MILĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ1 milae forme

1) Sentiment de compătimire față de suferințele și nenorocirile altora; compasiune; milostenie; compătimire. * (A fi) verb reflexiv:ednic de mila (a se afla) într-o situație jalnică. A-i plânge (cuiva) de mila a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele cuiva. A avea mila (de cineva) a se purta cu grijă față de cineva.

2) Dar făcut unui nevoiaș.

3) rar Atitudine binevoitoare față de cineva; bunăvoință; îngăduință. * A nu avea mila (undeva sau la cineva) a nu găsi bunăvoință undeva sau la cineva. [G.-D. milei] /<sl. milu
Forme diferite ale cuvantului mila: milae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MILĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ2, mile, substantiv feminin Unitate de măsură pentru distanțele terestre folosită în trecut, care a variat în timp și de la o țară la alta; (azi) unitate de măsură pentru distanțe egală cu 1609,3 m (folosită în Marea Britanie și în SUA).
       • Milă marină = unitate de măsură pentru distanțe, folosită în navigație, egală cu 1852 m.

– Din poloneză mila.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MILĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ2, mile, substantiv feminin Unitate de măsură pentru lungimi folosită în trecut, care a variat în timp și de la o țară la alta; (azi) unitate de măsură pentru lungimi egală cu 1609,3 m, folosită în Marea Britanie și în S.U.A.
       • Milă marină = unitate de măsură pentru lungimi, folosită în navigație, egală cu 1852 m.

– Din poloneză mila.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

milă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru milă:


1) mílă forme, plural e (vechea slavă milŭ, fem. mila, demn de milă. vezi milostenie). Compătimire, mizericordie, participare la suferința altuĭa: mĭ-e milă de lume. Îndurare, grație: din mila luĭ Dumnezeŭ. Caritate, pomană, milostenie: a trăi din mila publică. A cere milă, a cere de pomană, a fi cerșitor.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

milă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru milă:
milă forme

1. îndurare, sentiment de compătimire pentru durerile altuia și pornire de a le ușura: îți era milă de dânsul;

2. caritate: trăiește din mila oamenilor;

3. grație: din mila lui D-zeu;

4. milostonie: a cere milă, casa milelor. [slava MILŬ, mizerabil].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MILĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ substantiv feminin Unitate de măsură pentru lungimi, ale cărei mărimi variază în diverse țări.
       • Milă marină = măsură de lungimi maritime, egală cu 1852 m. [conform latina mille].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MILĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ2 milae forme Unitate de măsură a lungimii (având în diferite state diferite valori). * mila marină unitate de măsură a distanței pe apă egală cu 1,852 km. /<pol. mila
Forme diferite ale cuvantului mila: milae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

milă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru milă:
mílă (míle), substantiv feminin

– Unitate de măsură. Mr. milă. latina millia, prin intermediul limba neogreacă μίλι, conform albaneză, limba turcă termen militar secolul XVI.
Forme diferite ale cuvantului mila: míle

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

milă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru milă:
mílă2 (unitate de măsură) substantiv feminin, genitiv dativ articulat mílei; plural míle; simbol (milă marină) Mm, (milă terestră) mi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

milă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru milă:
mílă (unitate de măsură) substantiv feminin, genitiv dativ articulat mílei; plural míle; (marină) simbol Mm, (terestră) simbol mi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

milă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru milă:
mílă (sentiment) substantiv feminin, genitiv dativ articulat mílei; (pomeni, ajutoare) plural míle
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

milă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru milă:
mílă1 (sentiment) substantiv feminin, genitiv dativ articulat mílei
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Milă
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Milă:
Milă ≠ cruzime, nemilă, neîndurare
Definiție sursă: Dicționar de antonime

MILĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MILĂ:
MÍLĂ substantiv verbal smerenie, umilință.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

milă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru milă:
milă substantiv verbal SMERENIE. UMILINȚĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Mil/ă
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Mil/ă:
Mil/ă, -ăi vezi Mil I 5,

6.
Forme diferite ale cuvantului mil/a: mil/a-ăi

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

Mila
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Mila:
Mila vezi Mil I

5.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc


CUVINTE APROPIATE DE 'A MILA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Mila
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mila dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A arăta mila față de cel aflat în nenorocire.
Mila divină.
Sentiment de mila pentru cineva.
Și-a manifestat întreaga mila.
Act de mila.
Trăiește din mila altora.
MÍLĂ1 milae forme 1 Sentiment de compătimire față de suferințele și nenorocirile altora; compasiune; milostenie; compătimire.
* A fi verb reflexiv:ednic de mila a se afla într-o situație jalnică.
A-i plânge cuiva de mila a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele cuiva.
A avea mila de cineva a se purta cu grijă față de cineva.
* A nu avea mila undeva sau la cineva a nu găsi bunăvoință undeva sau la cineva.
Mila divină.
Și-a manifestat întreaga mila.
MÍLĂ2 milae forme Unitate de măsură a lungimii având în diferite state diferite valori.
* mila marină unitate de măsură a distanței pe apă egală cu 1,852 km.

GRAMATICA cuvântului Mila?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mila.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Mila poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Mila sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul milă are forma: míle

CUM DESPART ÎN SILABE milă?
Vezi cuvântul milă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul milă?
[ mi-lă ]
Se pare că cuvântul milă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Mila
Inţelegi mai uşor cuvântul mila dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv și adverb Fără de milă = crud, nemilos, neîndurător
Locuţiune adverbiala De milă sau de mila cuiva = dintr-un sentiment de compătimire față de cineva
= de teamă ca nu cumva să
De silă, de milă sau de milă, de silă = verb reflexiv:ând-nevrând; de voie, de nevoie
A fi verb reflexiv:ednic de milă = a se afla într-o situație jalnică, a fi demn de compătimit
A-i plânge cuiva de milă = a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele sau pentru starea cuiva
A face cuiva milă = a provoca compătimirea, a fi verb reflexiv:ednic de plâns
= a se purta cu grijă, cu menajamente față de cineva sau de ceva
Ți-e mai mare mila = a se zice când cineva se află într-o stare demnă de compătimire; b cu valoare de superlativ foarte tare sau mult, dureros etc
Popular Fără milă de păcat = fără teama de a greși
A cere milă = a a cerși; b a cere îndurare, iertare
popular A nu avea sau a nu afla milă undeva sau la cineva = a nu găsi bunăvoință undeva sau la cineva
Formulă întrebuințată mai ales în limbaj bisericesc Dumnezeu sau Domnul să-și facă milă de cineva sau cu cineva = Dumnezeu să se îndure de cineva
A lăsa pe cineva în mila Domnului = a lăsa pe cineva în voia sorții, a nu se mai interesa de el
Familial Dumnezeu cu mila! = fie ce-o fi! cum o da Dumnezeu! Mila Domnului! = exclamație care exprimă satisfacția sau adeziunea cuiva slavă Domnului! învechit Prin sau din, cu mila lui Dumnezeu, formulă de introducere la scrierile vechi, în acte administrative etc
locuțiune adjectiv și adverb Fără de milă = crud, nemilos, neîndurător
Locuţiune adverbiala De milă sau de mila cuiva = dintr-un sentiment de compătimire față de cineva
= de teamă ca nu cumva să
De silă, de milă sau de milă, de silă = verb reflexiv:ând-nevrând; de voie, de nevoie
A fi verb reflexiv:ednic de milă = a se afla într-o situație jalnică, a fi demn de compătimit
A-i plânge cuiva de milă = a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele sau pentru starea cuiva
A face cuiva milă = a provoca compătimirea, a fi verb reflexiv:ednic de plâns
= a se purta cu grijă, cu menajamente față de cineva sau de ceva
Ți-e mai mare mila = a se zice când cineva se află într-o stare demnă de compătimire; b cu valoare de superlativ foarte tare sau mult, dureros etc
Popular Fără milă de păcat = fără teama de a greși
A cere milă = a a cerși; b a cere îndurare, iertare
popular A nu avea sau a nu afla milă undeva sau la cineva = a nu găsi bunăvoință undeva sau la cineva
Formulă întrebuințată mai ales în limbaj bisericesc Dumnezeu sau Domnul să-și facă milă de cineva sau cu cineva = Dumnezeu să se îndure de cineva
A lăsa pe cineva în mila Domnului = a lăsa pe cineva în voia sorții, a nu se mai interesa de el
Familial Dumnezeu cu mila! = fie ce-o fi! cum o da Dumnezeu! Mila Domnului! = exclamație care exprimă satisfacția sau adeziunea cuiva slavă Domnului! învechit Prin sau din, cu mila lui Dumnezeu, formulă de introducere la scrierile vechi, în acte administrative etc
Milă engleză = unitate de măsură pentru lungimi, folosită în Anglia și în Statele Unite ale Americii, egală cu 1609,3 m
Milă marină internațională = unitate de măsură pentru lungimi, adoptată de toate statele, egală în practică cu 1852 m
Milă geografică = unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 7420 m
Milă austriacă = unitate de măsură pentru lungimi, folosită în trecut și în Transilvania, egală cu 7585,9 m
Milă pătrată austriacă = unitate de măsură pentru suprafețe, folosită în trecut și în Transilvania, egală cu 57,55 ha
Milă marină = unitate de măsură pentru distanțe, folosită în navigație, egală cu 1852 m
Milă marină = unitate de măsură pentru lungimi, folosită în navigație, egală cu 1852 m
Milă marină = măsură de lungimi maritime, egală cu 1852 m

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Mila

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Casa scării?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
foarte nou, abia făcut, cumpărat, primit etc
conjuncție care introduce o propoziție consecutivă
spațiul dintr-o clădire care adăpostește o scară
a completa o lipsă, a satisface o nevoie reală
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app