 | as |
|
| A majora [ a ma-jo-ra ] VEZI SINONIME PENTRU a majora PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a majora în mai multe dicționareDefinițiile pentru a majora din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a majora (forma la infinitiv) A majora conjugat la timpul prezent:
|
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A MAJORA: A MAJORÁ a majoraéz tranzitiv (prețuri, tarife, taxe, lefuri etc.) A face mai mare în număr, volum sau intensitate; a mări; a spori. a majora producția /<fr. majorer Forme diferite ale cuvantului a majora: a majoraéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MAJORA: MAJORA verb a crește, a (se) mări, a (se) ridica, a (se) scumpi, a spori, a (se) sui, a (se) urca. (A majora prețul; prețurile s-au majora.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MAJORA: MAJORÁ, majorez, verb I. tranzitiv A face mai mare (un preț, un impozit, un salariu, o taxă etc.); a spori. – Din limba franceza majorer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MAJORA: MAJORÁ, majorez, verb I. tranzitiv A face mai mare (un preț, un impozit, un salariu etc.); a spori. – Din limba franceza majorer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MAJORA: MAJORÁ verb I. trecut A mări. a spori, a urca. [P.i. -rez. / < limba franceza majorer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MAJORA: MAJORÁ, majorez, verb I. tranzitiv A face mai mare; a mări, a spori, a urca. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru majora: majorá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu majoréz, persoana a treia singular: el / ea și plural majoreáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MAJORA: MAJORÁ verb trecut a mări, a spori, a urca. (< limba franceza majorer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru majora: majorá (a majora) verb, indicativ prezent 3 majoreáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A majora: A majora ≠ a micșora Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A MAJORA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A majora Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a majora dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A MAJORÁ a majoraéz tranzitiv prețuri, tarife, taxe, lefuri etc. A majora producția /<fr. A a majora prețul; prețurile s-au a majora. A a majora prețul; prețurile s-au a majora. Majorá a a majora verb, indicativ prezent 3 majoreáză. |
GRAMATICA cuvântului A majora? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a majora. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A majora poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE a majora? Vezi cuvântul a majora desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul a majora?[ a ma-jo-ra ] Se pare că cuvântul a majora are trei silabe |
La plural verbul majora se conjugă: ei ele majoreáză